Foarte multi consumatori romani care s-au adresat echipei de la www.AsistentaPentruConsumatori.ro acuza faptul ca, sunt supusi unor diferite forme de discriminare insa aproape niciodata cazurile
semnalate de ei nu sunt pedepsite sau sanctionate de autoritati, si in special de CNCD care ar trebui sa fie extrem de activa prin prismafaptului ca, este finantata din bani publici.
Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007
a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ jurisdictional;
b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie;
c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica si de a avea acces la functii si demnitati publice;
d) drepturile civile, in special:
(i) dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei;
(ii) dreptul de a parasi tara si de a se intoarce in tara;
(iii) dreptul de a obtine si de a renunta la cetatenia romana;
(iv) dreptul de a se casatori si de a-si alege partenerul;
(v) dreptul de proprietate;
(vi) dreptul la mostenire;
(vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;
(viii) dreptul la libertatea de opinie si de exprimare;
(ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere;
(x) dreptul de petitionare;
e) drepturile economice, sociale si culturale, in special:
(i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de
munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului,
la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si
satisfacatoare;
(ii) dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;
(iii) dreptul la locuinta;
(iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale;
(v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala;
(vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale si sportive;
f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.
Orice persoana fizica sau juridica are obligatia sa respecte principiile enuntate mai sus.
Cazurile trimise de Liga Pro Europa spre soluţionare către CNCD şi soluţiile CNCD
3.1. Cazul Curtea de Apel Tîrgu-Mureş
La 10 noiembrie 2003, Curtea de Apel Tîrgu-Mureş a anunţat scoaterea la concurs a unui post de îngrijitor (femeie de serviciu), solicitînd din partea candidaţilor plata unei sume de 500.000 lei („taxă de participare la concurs”).
Fiind bine cunoscut faptul că în majoritatea instituţiilor publice femeile de serviciu sînt rome şi, totodată, că suma de 500.000 lei este una însemnată pentru persoanele din această comunitate, Liga Pro Europa (în continuare LPE) a considerat că o astfel de taxă reprezintă o discriminare indirectă şi, în consecinţă, a trimis o petiţie la CNCD în data de 13 noiembrie 2003.
La data de 11 martie 2004, Consiliul Director al CNCD, prin Hotărîrea nr. 67, a respins petiţia înregistrată sub nr. 3827/18.11.2003, cu motivul că „perceperea taxei de 500.000 lei cu titlu de taxă de examen s-a realizat în baza Ordinului ministrului Justiţiei nr. 2798/C/30.09.2003″. Astfel nu s-a analizat fondul problemei, ci doar existenţa unui ordin care prevede posibilitatea perceperii taxelor de examen.
Hotărîrea a fost comunicată Ligii Pro Europa la data de 15 aprilie 2004.
La conferinţa de presă a LPE din 2 iunie 2004 cazul a fost prezentat public, arătîndu-se că CNCD ar fi trebuit să se preocupe, conform art. 193 al OU 137/2000, de „armonizarea dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării”.
Reacţia formulată la 3 iunie 2004 prin Poziţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării referitor la acuzele Ligii Pro Europa reafirmă că „perceperea taxei este legală”.
3.2. Cazul Clubul Veneţia din Sibiu
Ambruş Burcea, student la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, preşedintele Asociaţiei Gaborilor cu Pălărie din Cluj, participant la programul de educaţie interculturală „Academia Interculturală Transsylvania”, la data de 27 noiembrie 2003 a dorit să intre la Clubul Veneţia din Sibiu, împreună cu un număr de 20 de colegi neromi. După ce colegii au intrat, Ambruş Burcea a fost oprit de personalul de pază al clubului, fiind somat să părăsească locul. La intervenţia colegilor, personalul de pază a afirmat că nu este permis accesul romilor, iar în urma insistenţelor au primit răspunsul: „luaţi-vă ţiganul de mînă şi ieşiţi afară”. Grupul a solicitat intervenţia poliţiei; totodată s-a depus o plîngere la Poliţia Sibiu, în numele lui Ambruş Burcea.
LPE a trimis o sesizare la CNCD în data de 28 noiembrie 2003, însoţită de 11 declaraţii de martori.
Cazul a fost înregistrat la CNCD cu nr. 4035/08.12.2003.
La data de 19 mai 2004 LPE a cerut informaţii privind soluţionarea cauzei.
La 2 iunie 2004 LPE a prezentat cazul în cadrul unei conferinţe de presă, arătînd că nu se mai poate aplica nici o sancţiune, întrucît legea privind contravenţiile prevede: „aplicarea sancţiunii amenzii constravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvîrşirii faptei”.
Răspunsul venit la 3 iunie 2004 în forma Poziţiei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării referitor la acuzele Ligii Pro Europa eludează responsabilitatea nesoluţionării cauzei („faptul că pînă la această dată cazul nu a fost soluţionat oficial de către noi se datorează faptului că IPJ Sibiu, în ciuda apelurilor noastre, nu ne-a transmis constatarea scrisă făcută de agenţii de poliţie la faţa locului”) şi totodată afirmă vinovăţia celor care s-au adresat CNCD („o echipă a CNCD a constatat că a fost vorba, de fapt, de un scandal generat de faptul că un grup de tineri, printre care se afla şi un rom, a încercat să forţeze întrarea într-un local care avea toate mesele rezervate sau pline”).
În urma repetatelor solicitări, cazul a fost soluţionat prin Hotărîrea nr. 239 din 12.08.2004, comunicat la 27 august 2004, hotărîre care se bazează în exclusivitate pe declaraţiile persoanelor care au fost acuzate de discriminare („potrivit declaraţiilor personalului de pază”; „s-a discutat cu dl. Mircea Notar, administratorul Clubului Veneţia”), cu toate că existau 11 declaraţii de martori privind acest caz. Pe considerentul că nu ar mai fi fost locuri în club, motiv pentru care întregul grup nu a fost lăsat să intre, şi că la intrarea în club ar fi fost atît de întuneric întrucît nu s-a putut observa că Ambruş Burcea este rom, CNCD a hotărît că „faptele prezentate nu constituie fapte de discriminare”.
Cazul fiind considerat extrem de clar şi reprezentativ, LPE s-a consultat cu Centrul de Resurse Juridice (în continuare CRJ) pentru a formula o reclamaţie administrativă şi pentru a deschide calea unui proces împotriva hotărîrii CNCD.
Reclamaţia administrativă prin care s-a solicitat să se administreze, ca probe, „cele 11 declaraţii de martori anexate plîngerii noastre iniţiale, audierea martoriilor care au fost de faţă la respectivul incident: studenţii Academiei Interculturale Transsylvania, audierea lui Ambruş Burcea ca victimă a pretinsei fapte de discriminare, audierea coordonatoarei de proiect, Laura Ardelean” şi, prin urmare, sancţionarea comportamentului discriminatoriu, s-a trimis la CNCD la data de 22 septembrie 2004.
La această reclamaţie administrativă CNCD a refuzat orice răspuns.
La data de 18 noiembrie 2004 s-a semnat un contract de mandat între LPE şi CRJ, prin care CRJ a primit calitatea de mandatar.
Acţiunea a fost introdusă la Curtea de Apel Bucureşti, la data de 19 noiembrie 2004.
În întîmpinarea din 10 decembrie 2004 CNCD afirmă că au fost „administrate atît probele în apărare cît şi cele de acuzare”.
În cursul procesului s-au aflat detalii din dosar care nu fuseseră pînă atunci comunicate de CNCD. Persoanele de pază au afirmat că, fiind vorba de un club privat, „au dreptul de a selecta clientela” (Gheorghe Iliu); mai mult, „pentru a preîntîmpina unele acte de violenţă, patronii au adoptat această categorie a unităţii de club privat, acest lucru fiind afişat la loc vizibil pe uşa de acces în club”. Aceste declaraţii arată în mod evident concepţia clubului de a interzice accesul unor categorii de persoane, pe considerentul că acele categorii ar putea comite acte de violenţă. Afişul însă nu a fost observat de persoanele din cadrul CNCD care au anchetat cazul…
Surpriza a apărut la termenul de judecată din martie 2005, cînd reprezentantul CNCD a recunoscut în faţa instanţei pierderea declaraţiilor de martori, precum şi faptul că acest eveniment a avut loc anterior soluţionării cauzei de CNCD. Astfel nu s-a mai putut invoca administrarea tuturor probelor.
În iunie 2005 Curtea de Apel Bucureşti a admis plîngerea împotriva soluţiei CNCD. Nu se ştie în ce constă această admitere, întrucît soluţia nu a fost comunicată nici către CRJ, nici către CNCD. În septembrie 2005, cînd s-a solicitat sentinţa, Curtea de Apel Bucureşti a informat CRJ că, datorită unui recurs, dosarul se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Recursul nu a fost înaintat de CNCD (există posibilitatea ca parchetul să fi înaintat recurs).
3.3. Cazul Dorin Florea (1)
La data de 9 februarie 2004, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, a declarat public următoarele: „Studiez posibilitatea de a evacua ţiganii din casele din zona centrală a municipiului. Cred că ar ajunge o sumă de 15 milioane fiecărui infractor, ţigan, cerşetor, ca să plece din oraş.”
LPE a trimis o sesizare la CNCD, la data de 17 februarie 2004, pentru încălcarea dreptului la demnitate a comunităţii romilor.
La data de 19 mai 2004 LPE a cerut informaţii privind soluţionarea cauzei.
La conferinţa de presă din 2 iunie 2004 a LPE s-a solicitat soluţionarea acestui caz.
Poziţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării referitor la acuzele Ligii Pro Europa, trimis către LPE la 3 iunie 2004, ca o reacţie la cele prezentate cu ocazia conferinţei de presă, afirmă că „în ciuda investigaţiilor făcute, nimeni, nici măcar petentul (Liga Pro Europa) nu a putut furniza dovezi concrete că dl. Florea ar fi făcut acele afirmaţii, în termenii expuşi de petent”.
La conferinţa de presă a LPE din 7 iulie 2004, reprezentanţii presei care au participat la conferinţa de presă a primarului Dorin Florea din 9 februarie 2004 (indicaţi de LPE ca sursă de informare pentru CNCD) au afirmat că ei nu au fost contactaţi de nimeni pentru aflarea adevărului în acest caz. Nici articolele de presă din februarie 2004 publicate pe această temă nu au fost folosite de CNCD ca sursă de informaţie.
În continuare nu există o hotărîre comunicată LPE privind acest caz.
3.4. Cazul Ilie Şandru
În cotidinanul Cuvîntul liber din Tîrgu-Mureş, la data de 20 februarie 2004 a apărut un articol intitulat „«Urăsc din străfundurile sufletului orice evoluţie care nu e maghiară»”, semnat de Ilie Şandru, care comentează un text al cărui autor este Johann Weidlein, afirmînd următoarele: „lucrarea lui Weidlein are darul de a scoate în evidenţă tocmai această trăsătură fundamentală a spiritului maghiar” (prin „această trăsătură” autorul înţelege, conform unui citat anterior din Eminescu, „o naţiune ce se află încă în evul mediu”). Autorul articolului susţine totodată că „aproape nici unul dintre marii scriitori ai Ungariei nu a fost ungur adevărat”.
LPE a trimis o sesizare către CNCD, la 20 februarie 2004, arătînd următoarele: „Cu citate rupte din context, comentarii din anul 1790, autorul articolului, Ilie Şandru, atinge demnitatea comunităţii maghiare şi creează o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare şi ofensatoare la adresa acesteia.”
La data de 19 mai 2004 LPE a cerut informaţii privind soluţionarea cauzei.
Deşi Hotărîrea nr. 146 din 21.05.2004 (comunicată la 1 iulie 2004) la petiţia înregistrată cu nr. 508 din 23 februarie 2004, stabileşte ca fapt că „citatele sînt rupte din context” şi jurnalistul „le foloseşte cu scopul de a accentua unele trăsături ale comunităţii maghiare”, a decis că articolul în cauză „nu poate fi reţinut ca faptă de discriminare”, întrucît „este o prezentare a cărţii lui Johann Weidlein”.
Poziţia clară a autorului textului (Ilie Şandru) de susţinere a acestor idei nu s-a luat în considerare.
Acest punct de vedere a fost exprimat la data de 13 iulie 2004 printr-o scisoare adresată CNCD: „În situaţia articolului intitulat «Urăsc din străfundurile sufletului orice evoluţie care nu e maghiară», soluţia nu ţine cont de faptul că semnatarul articolului nu publică doar citate cu un conţinut care reprezintă încălcarea dreptului la demnitate, dar în articolul respectiv îşi exprimă şi acordul lui total faţă de cartea lui Johann Weidlein, prin urmare încalcă prevederile art. 19 al O.G. 137/2000 (în mod similar, dacă cineva publică citate din cuvîntările antisemite ale lui Hitler şi îşi exprimă acordul lui faţă de acestea, incită la ură rasială).”
3.5. Cazul Bonifaciu Ardelean (1)
În acelaşi număr al aceluiaşi cotidian s-a publicat un articol semnat de Bonifaciu Ardelean, intitulat „Organizaţii subordonate UDMR”, în care autorul face o legătură între organizaţiile reprezentative ale comunităţii maghiare şi unele crime atribuite comunităţii maghiare, şi nu unor infractori.
LPE a trimis la 20 februarie 2004 o sesizare către CNCD, arătînd că „articolul creează o atmosferă ostilă faţă de comunitatea maghiară”.
La data de 19 mai 2004 LPE a cerut informaţii privind soluţionarea cauzei.
Prin Hotărîrea nr. 146 din 21.05.2004 (comunicată la 1 iulie 2004) la petiţia înregistrată cu nr. 508 din 23 februarie 2004, semnatarul articolului a fost sancţionat cu avertisment.
Vodă Valer (persoana care a folosit pseudonimul Bonifaciu Ardelean) a depus contestare la procesul verbal. Referitor la acest proces, aflat pe rol la Judecătoria Tîrgu-Mureş, sau referitor la soluţia instanţelor, LPE nu a primit nici o informare din partea CNCD. Singura sursă de informare a fost Raportul de activitate pentru anul 2004 al CNCD.
3.6. Cazul Dorin Florea (2)
Primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, a acordat un interviu publicat în ziarul Naţional din 18 martie 2004, în care a afirmat că va condiţiona acordarea unor locuinţe sociale pentru romi de semnarea unui „regulament de bună purtare”, arătînd totodată că „regulamentul va prevedea că, în cazul nerespectării condiţiilor, romii vor fi obligaţi să plece imediat”.
LPE a depus o sesizare la data de 19 martie 2004, considerînd că romii sînt discriminaţi prin aplicarea unui tratament specific şi că afirmaţiile primarului reprezintă şi o încălcare a dreptului la demnitate.
Petiţia a fost înregistrată cu nr. 725/22.03.2004, formînd dosarul nr. 91.
Prin Hotărîrea nr. 141 din 19 mai 2004 (comunicată la 26 mai 2004), Consiliul Director a constatat că nu s-a comis nici o discriminare, întrucît clădirile reabilitate se realizează prin programul „De la comunităţi de romi la comunităţi de romi”, iar grupul ţintă pentru care s-a realizat programul îl constituie 29 de familii care nu sînt în exclusivitate familii de romi şi că toate vor fi supuse aceluiaşi tratament privind semnarea regulamentului.
În acest context, declaraţiile primarului Dorin Florea sînt şi mai grave. Dacă ar fi fost vorba numai de beneficiari romi, utilizarea acestui termen se putea înţelege (fiind starea de fapt), deşi prezentarea conotaţiilor negative afectează dreptul la demnitate. În situaţia dată însă, în mod evident trebuia să se utilizeze termenul de „beneficiarii locuinţelor sociale” şi nu „romii”. Această poziţie a LPE a fost prezentată la conferinţa de presă din 2 iunie 2004.
Răspunsul venit la această conferinţă de presă la 3 iunie 2004 în forma Poziţiei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării referitor la acuzele Ligii Pro Europa nu menţionează punctul de vedere al CNCD referitor la acest caz.
3.7. Cazul Bonifaciu Ardelean (2)
Cotidianul mureşean Cuvântul liber a publicat la 2 aprilie 2004 un articol semnat de Bonifaciu Ardelean, intitulat Iredentism şi mistificare, care afirmă că doi criminali ar fi „maghiari-emblemă pentru urmaşii lui Árpád”.
Pe considerentul că articolul încalcă dreptul la demnitate umană al membrilor comunităţii maghiare, la 5 aprilie 2004 LPE a formulat o sesizare către CNCD.
Cazul a fost înregistrat la CNCD sub nr. 898/15.04.2004.
La data de 19 mai 2004 LPE a cerut informaţii privind soluţionarea cauzei.
În continuare nu există o hotărîre comunicată LPE privind acest caz.
3.8. Cazul Radu Mazăre
La 18 mai 2004, pe postul de televiziune Prima TV, Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, a acuzat comunitatea romilor de infracţionalitate.
LPE a trimis o sesizare la data de 19 mai 2004 către CNCD, considerînd că declaraţiile primarului încalcă dreptul la demnitate.
Nu s-a confirmat către LPE nici înregistrarea, nici soluţionarea acestui caz.
3.9. Cazul Ordonanţa de urgenţă nr. 23/2003
Ordonanţa de urgenţă nr. 23/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pentru modificarea art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 259 din 14 aprilie 2003) a prevăzut o diferenţiere în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiilor pentru copiii născuţi înainte sau după data de 1 ianuarie 2004.
La sesizarea mai multor persoane, la data de 6 iulie 2004 LPE a trimis o sesizare către CNCD solicitînd analiza acestei ordonanţe şi armonizarea dispoziţiilor cu principiul nediscriminării.
Nu s-a confirmat către LPE nici înregistrarea, nici soluţionarea acestui caz.
3.10. Cazul Lazăr Lădariu
În cotidianul mureşean Cuvântul liber din 14 iulie 2004 a apărut un articol intitulat „Cine apără garantatul drept la proprietate”, în care autorul, Lazăr Lădariu, afirmă despre hoţi neidentificaţi următoarele: „cei care ştiu cine sunt şi-i cunosc, spun că ar fi ţiganii din Valea Rece!”
La 14 iulie 2004, LPE a sesizat CNCD arătînd următoarele: „considerăm că această afirmaţie, prin culpabilizarea colectivă a romilor din Valea Rece (unde trăieşte o comunitate alcătuită din aproximativ 1400 de persoane), reprezintă o gravă încălcare a dreptului la demnitatea personală”.
De această dată s-a solicitat aplicarea sancţiunii şi pentru cotidianul Cuvîntul liber, pentru repetate încălcări ale dreptului la demnitate personală, specificîndu-se că Lazăr Lădariu este şi redactorul-şef al cotidianului.
Petiţia înregistrată cu nr. 1695/15.07.2004 a fost soluţionată prin Hotărîrea nr. 323 din 29.09.2004, afirmînd că fapta nu poate fi calificată ca discriminare, întrucît „articolul incriminat abundă în formulări generale”.
3.11. Cazul Consiliul local al municipiului Tîrgu-Mureş
Consiliul local al municipiului Tîrgu-Mureş a adoptat Hotărîrea nr. 75 din 7 octombrie 2004 privind deracordarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, care îi obligă pe cei care doresc să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire la plata unei sume de 48.499.715 lei/apartament.
La 22 noiembrie 2004, LPE a adresat o sesizare către CNCD (anterior LPE s-a adresat şi Prefecturii judeţului Mureş), considerînd că această hotărîre reprezintă o discriminare, întrucît taxa de debranşare îi afectează doar pe locuitorii din cartierul Unirii, ceilalţi locatari din municipiu putînd cere deracordarea fără plata unei astfel de taxe. S-a arătat totodată că prevederile hotărîrii nu îşi au explicaţia în investiţiile efectuate de Primărie pentru încălzirea centrală a cartierului Unirii, întrucît astfel s-ar solicita plata valorii unei investiţii din partea acelor persoane care nu doresc să beneficieze de serviciul oferit, ceea ce contravine principiilor de bază ale economiei de piaţă.
Cazul a fost înregistrat la CNCD cu nr. 3400/25.11.2004.
Hotărîrea nr. 77/01.05.2005 (comunicată la 11.05.2005) a constatat discriminarea şi a recomandat Consiliului local al municipiului Tîrgu-Mureş modificarea Hotărîrii 75/2004 „prin stabilirea, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, a taxei de debranşare”.
Hotărîrea Consiliului local nu a fost modificată, întrucît, fără acordul Consiliului, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, a atacat hotărîrea CNCD.
LPE nu a primit nici o informare privind desfăşurarea procesului.
3.12. Cazul Sorin Oprescu
La data de 14 februarie 2005, în cadrul emisiunii „100%” a Realităţii TV, dr. Sorin Oprescu (senator PSD şi director al Spitalului Universitar Bucureşti) a adus jigniri grave la adresa originii etnice a directorului SMURD, dr. Raed Arafat, afirmînd despre acesta că se crede „ayatollahul medicinii de urgenţă”, sugerînd totodată că datorită originii sale nu înţelege ce se întîmplă în Europa.
La 15 februarie 2005, LPE s-a adresat CNCD, solicitînd aplicarea sancţiunii contravenţionale pentru încălcarea dreptului la demnitatea personală.
Cazul a fost înregistrat de CNCD sub nr. 4373/15.02.2005.
Autosesizat prin articole de presă privind poziţa LPE în acest caz, Consiliul Naţional al Audiovizualului (în continuare CNA) a sancţionat la 17 februarie 2005 cu avertisment atitudinea pasivă a realizatorului emisiunii, Robert Turcescu, considerînd că trebuia să intervină pentru a nu permite discriminarea rasială a invitatului, dr. Raed Arafat.
Prin Hotărîrea nr. 67 din 26.04.2005 (comunicată la 28 aprilie 2005), CNCD a considerat că faptele prezentate nu reprezintă discriminare, acceptînd punctul de vedere al dr. Sorin Oprescu, care a afirmat că „termenul de «ayatollah» este o metaforă” pe care a folosit-o în acelaşi mod în care se folosesc, în situaţii similare, termeni ca „patriarh”, „profet”, „oracol”, „guru” etc., că termenul „este de natură religioasă, iar nu de natură etnică” şi „nu a avut în nici un caz caracter discriminatoriu sau jignitor”.
Astfel doar jurnalistul a fost sancţionat, de CNA, pentru tolerarea unui discurs discriminatoriu, iar persoana care a ţinut respectivul discurs, nu.
Soluţia nu a ţinut cont de faptul că şi discriminarea religioasă trebuie sancţionată, iar alegerea termenului de „ayatollah” nu a fost întîmplătoare, în situaţia în care dr. Sorin Oprescu cunoaşte o serie de „metafore” similare dar pe care nu le-a utilizat.
3.13. Cazul Molnár József
La data de 11 februarie 2005 Molnár József, delegat la o şedinţă a Consiliului Naţional al Secuilor, a comentat într-un ton antisemit o decizie politică din Ungaria, afirmînd că ţara este condusă de evrei, că va deveni în scurt timp al doilea Israel şi că se duce o politică antimaghiară.
În timpul pregătirii unei sesizări, LPE a aflat din presă că în acest caz CNCD deja s-a autosesizat, astfel şi-a trimis punctul de vedere conform căruia s-a încălcat dreptul la demnitatea personală a persoanelor aparţinînd comunităţii evreieşti. A încercat totodată să clarifice aspecte juridice legate de competenţa CNCD, întrucît unele voci afirmau că faptele lui Molnár József ar trebui incluse sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, publicat în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2002. Există însă o serie de impedimente privind aplicarea acestei ordonanţe care, la art. 8 alin. 3, prevede: „constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către ministrul culturii şi cultelor”, dar un astfel de „personal împuternicit” nu există. În această scrisoare s-a arătat că în situaţia în care se încalcă demnitatea personală a unui rom sau a unui evreu nu pot fi aplicate legi şi măsuri diferite (ceea ce ar reprezenta în sine o discriminare).
Scrisoarea a fost înregistrată sub nr. 4480/28.02.2005 şi conexată cu autosesizarea nr. 4377/16.02.2005.
Prin Hotărîrea nr. 38 din 09.03.2005 (comunicată la 16 martie 2005), Molnár József a fost sancţionat cu o amendă de 5 milioane lei.
Soluţia a fost atacată de contravenient prin contencios administrativ.
LPE a fost informată verbal că plîngerea a fost respinsă de instanţă, astfel sancţiunea rămînînd valabilă.
3.14. Cazul Gigi Becali
La data de 4 martie 2005, în cotidianul Adevărul, s-a publicat un articol intitulat „G. Becali îl face «trădător şi jigodie» pe Ladislau Boloni”. Conform acestui articol, Gigi Becali, patronul grupării FC Steaua Bucureşti, a declarat că dl. Bölöni László (fotbalist cu peste 100 de selecţionări în naţionala României) este „un trădător şi jigodie, un laş”, care nu are dreptul să facă declaraţii despre fotbalul din România întrucît „este ungur şi nu român”.
Considerînd că o astfel de declaraţie încalcă dreptul la demnitate, LPE a trimis către CNCD, la 7 martie 2005, o sesizare.
Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 4670/09.03.2005 şi conexată la autosesizarea nr. 4621/04.03.2005.
Nu există o hotărîre comunicată LPE privind acest caz.
3.15. Cazul Portalul educaţional SEI
La data de 14 martie 2005 un elev de limbă maternă maghiară a întrebat pe portalul educaţional SEI — sprijinit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării — unde poate găsi teste de geografie în limba maghiară pentru bacalaureat. Întrebarea era adresată în limba maghiară. Au urmat o serie de mesaje care, în accepţiunea LPE, reprezintă o gravă încălcare a dreptului la demnitatea personală: „Esti mendru (mândru)? iti spun eu ce esti? esti «prea foarte putin inteligent» sa iti dai seama in ce ţară trăieşti. Vad că voi ungurii vă credeţi stăpânii lumii. Mai bine du-te şi te ascunde.”; „daca nu esti roman – ce cauti in Romania ? daca nu iti place aici – d c stai ? daca iti negi nationalitatea si pamantul pe care stai – ce cauti aici ? cine iti da de mancare si te tine daca nu romania ca tara si tot unitar ?? sa-ti fie rusine !!”.
La 18 martie 2005 LPE a trimis o sesizare la CNCD, cu prezentarea cazului şi datele de identificare ale persoanelor care au trimis mesajele respective.
Cazul a fost înregistrat sub nr. 4892/23.03.2005.
Hotărîrea nr. 162 din 14.06.2005 (comunicată la 11 iulie 2005) nu a constatat discriminarea, considerînd că „atitudinea celor doi autori ai mesajelor postate nu depăşeşte limitele exerciţiului de opinie precum şi a libertăţii de exprimare”. Hotărîrea precizează care este jurisprudenţa CNCD în domeniu: „au fost constatate fapte de discriminare şi au fost sancţionate în special manifestări discriminatorii apărute în presă prin care erau propagate stereotipuri şi clişee faţă de anumite minorităţi, iar faptele care erau expuse (fapte ce dacă ar fi fost probate ar fi constituit infracţiuni şi ar fi atras răspunderea penală) erau extinse asupra întregii minorităţi. La individualizarea sancţiunii s-a avut în vedere şi impactul pe care asemenea afirmaţii îl au în urma publicării într-un cotidian, ceea ce duce la propagarea unor asemenea opinii şi idei, evident discriminatorii, în rîndul unui număr mai mare de oameni, deformînd astfel imaginea respectivei minorităţi”.
3.16. Cazul Mircea Nicoară
La data de 21 martie 2005 Asociaţia Tineretului Universitar cu Disabilităţi din România (în continuare ATUDR) a organizat o conferinţă de presă, prezentînd cazul asistentului universitar Mircea Nicoară, care, conform comunicatului ATUDR, „a proferat învăţături naziste, îndemnînd la ură împotriva persoanelor cu disabilităţi şi la exterminarea acestora”.
La data de 21 martie 2005 LPE a trimis o informare privind acest caz la CNCD.
Nu există o hotărîre comunicată LPE privind acest caz.
3.17. Cazul Rich Life
La data de 16 mai 2005 la intrarea în magazinul Rich Life din Cluj, str. Republicii nr. 3, s-a afişat inscripţia „Interzis intrarea romilor”. LPE a trimis o sesizare către CNCD în ziua următoare, solicitînd aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Prin Hotărîrea nr. 207 din 11.07.2005 (comunicată la 05.09.2005), în cazul înregistrat cu nr. 5813/27.05.2005, discriminarea a fost constatată şi sancţionată cu amendă contravenţională de 1500 lei noi.
4. Analiza statistică a cazurilor
Analiza cazurilor în care LPE a sesizat CNCD arată că cei consideraţi a fi discriminaţi au fost romii (41,2%), maghiarii (29,4%), evreii (5,9%), cei de religie musulmană (5,9%), persoanele cu dizabilităţi (5,9%), cei născuţi înante de 1 ianuarie 2004 (5,9%), locatarii din Cartierul Unirii (5,9%).
Drepturile îngrădite au fost cel la demnitate (70,6%), la accesul în locuri publice (11,8%), la egalitate în domeniul obligaţiilor şi drepturilor financiare (11,8%), la un loc de muncă (5,9%).
Acţiunea s-a îndreptat împotriva unor persoane private (52,9%), persoane juridice de drept public (29,4%), persoane juridice de drept privat (11,8%), prevederi legislative (5,9%).
Sesizările au fost respinse în procent de 41,2%, 35,3% din cazuri nu au fost soluţionate deloc (sau LPE nu a fost informată privind soluţiile), în procent de 23,5% s-a constatat discriminarea. În cazurile în care s-a constatat discriminarea, s-au aplicat sancţiuni contravenţionale (50,0%), avertismente (25,0%) sau s-a solicitat modificarea actelor normative discriminatorii (25,0%).
Cazurile au fost soluţionate în termen de 30 de zile în 9,1% din cazurile care au primit o soluţie, între 30 de zile şi 3 luni în 45,4% din cazuri, între 3 luni şi 6 luni în 36,4% din cazuri şi după 6 luni în 9,1% din cazuri. Hotărîrile CNCD au fost comunicate către LPE în termen de 5 zile în 9,1% din cazuri, între 5 şi 10 zile în 36,4% din cazuri, între 10 şi 30 de zile în 27,3% din cazuri, peste 30 de zile în 27,3% din cazuri.
Cu privire la procese, LPE nu a primit o informaţie oficială din partea CNCD în nici unul din cazuri.
5. Concluzii şi recomandări
Constituirea CNCD a reprezentat un pas important în combaterea discriminării.
În special în ultima perioadă o serie de decizii ale CNCD au primit o mare vizibilitate (spre exemplu, cele privind combaterea rasismului din stadionale de fotbal), astfel această instituţie are un rol important în modificarea mentalităţilor şi a atitudinilor discriminatorii.
Totuşi, există o serie de deficienţe privind soluţionarea cazurilor sesizate, în special a celor care provin din afara capitalei.
Peste o treime din cazurile sesizate de LPE nu au fost soluţionate de CNCD sau soluţia nu s-a comunicat către LPE; la fel, peste o treime din cazuri nu s-au soluţionat conform aşteptării organizaţiei. În singurul caz pornit de LPE împotriva soluţiei CNCD de neconstatare a discriminării, instanţa a dat cîştig de cauză petentului. Aceste date arată un grad scăzut de sensibilitate a CNCD faţă de sesizările venite din partea organizaţiilor de drepturile omului.
Termenul pentru soluţionarea cauzelor este relativ lung, în special dacă necestă o anchetă specială. Comunicarea hotărîrilor luate de CNCD întîrzie deseori. În situaţia în care soluţiile de constatare a discriminării sînt atacate de persoanele vizate, CNCD nu informează petiţionarii privind aceste procese, deşi ar putea avea calitate procesuală. În această condiţie, petiţionarii rămîn cu convingerea soluţionării juste a plîngerii lor, deşi instanţele pot lua decizii contrare.
Pentru o mai bună funcţionare a CNCD şi eficientizarea combaterii discriminării prin aplicarea sancţiunilor, Liga PRO EUROPA formulează următoarele recomandări:
• analiza periodică a situaţiei plîngerilor de către CNCD pentru a evita ca unele să rămînă nesoluţionate;
• calificarea profesională continuă a personalului CNCD;
• înfiinţarea birourilor judeţene ale CNCD pentru investigarea în timp util a cazurilor de discriminare;
• prevederea obligativităţii informării petenţilor în situaţia în care hotărîrea de constatare a discriminării a fost atacată în contencios administrativ şi, în mod similar, informarea persoanelor acuzate de comiterea discriminării în situaţia în care petenţii au atacat hotărîrea de neconstatare a discriminării.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
Sursa:
http://www.urbaniulian.ro/2008/09/09/discriminarea-in-romania-cazuri-de-discriminare-celebre-ramase-nesolutionate-ineficienta-cncd/
O scoala pentru toti 