PLANUL DE ACŢIUNE al Ministerului Educaţiei Cercetării şi Inovării pentru asigurarea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate şi promovarea educaţiei incluzive

Posted: 15 noiembrie 2011 in Planul MECTS

PLANUL DE ACŢIUNE

al Ministerului Educaţiei Cercetării şi Inovării pentru asigurarea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate şi promovarea educaţiei incluzive

 

PREAMBUL

Educația incluzivă este definită[1] ca “procesul de a se adresa și a răspunde diversității nevoilor tuturor copiilor/tinerilor prin intensificarea participării la procesul de învățare, la împărtăşirea ideilor despre culturi și comunități diferite și la reducerea excluziunii din și în educație. Aceasta implică schimbări și modificări în conținut, abordări, structuri și strategii, o viziune comună care acoperă toți copiii/tinerii  și convingerea că este responsabilitatea sistemului de a-i educa pe toți”.

La baza educației incluzive stă dreptul la educație statuat în Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948): “Orice persoană are dreptul la învățătură. Învățământul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și general. Învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor, iar învățământul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturor, pe bază de merit. Învatământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale. El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate popoarele și toate grupurile rasiale sau religioase …”[2]

Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale detaliază dreptul la educaţie ca obligaţie a oricărui stat: “Statele părţi la prezentul pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană la educaţie. Ele sunt de acord că educaţia trebuie să urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umane şi a simţului demnităţii sale şi să întărească respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Pe lângă aceasta, ele sunt de acord că prin educaţie orice persoană trebuie să devină capabilă de a juca un rol util într-o societate liberă, că educaţia trebuie să favorizeze înţelegerea, toleranţa şi prietenia între toate naţiunile şi toate grupurile rasiale, etnice sau religioase şi să încurajeze dezvoltarea activităţilor Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.[3]

O altă prevedere importantă din punctul de vedere al educaţiei incluzive este interzicerea discriminării şi egalitatea în faţa legii, din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: “Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”[4]

În cazul României, reformarea sistemului educaţional și adaptarea lui, conform criteriilor educației incluzive, a demarat în anul 2003, prin implementarea programului PHARE Access la educație pentru grupurile dezavantajate. Pe lângă investițiile în infrastructură și formarea profesorilor, acest program a constituit o platformă pentru reformarea sistemului de educație. Astfel, au fost adoptate o serie de reglementări care promovează educația incluzivă[5] şi care au fost rezultatul colaborării sistemului educațional cu alţi factori interesați: organizații neguvernamentale, organizații internaționale etc.

 

 

Plan de acţiune

 

1. Definirea problemelor

Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi priveşte modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman. Consecutiv, începând cu anul 1998, Ministerul Educaţiei şi-a asumat rolul atribuit prin Programele de Guvernare şi, ţinând cont de faptul că educaţia este recunoscută prin Constituţie ca o prioritate naţională, şi-a dezvoltat şi adaptat politicile.

Astfel, conceptele de calitate, eficienţă, echitate şi deschiderea sistemului de educaţie către alte sisteme (economic, social, cultural etc.) au devenit fundamente pentru politicile în domeniu (vezi Anexa 1) din România, cu scopul de a oferi tuturor cetăţenilor oportunităţi de a învăţa oricând, oriunde şi în ce mod alege fiecare.

În ultimii ani, diminuarea abandonului şcolar, menţinerea cât mai mult a indivizilor în sistemul de educaţie şi adaptarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei muncii, pentru a evita „producerea” de viitori şomeri, au constituit priorităţi ale reformei sistemului de educaţie românesc.

În ceea ce priveşte accesul egal şi echitabil la educaţie, sunt de relevat următoarele obiective urmărite cu consecvenţă de Ministerul Educaţiei:

  • asigurarea accesului egal şi universal la învăţământul obligatoriu;
  • creşterea şanselor de succes şcolar pentru copiii/tinerii din zonele şi segmentele sociale defavorizate (mediul rural, copiii/tinerii de etnie roma, cu CES, marginalizaţi sau în situaţie de sărăcie severă);
  • creşterea oportunităţilor de participare şcolară şi de formare profesională pentru categoriile defavorizate, asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi;
  • profesionalizarea absolvenţilor învăţământului obligatoriu, în vederea inserţiei efective pe piaţa muncii;
  • îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele/copiii cu nevoi speciale de educaţie;
  • extinderea principiului educaţiei incluzive, prin creşterea participării la învăţământul de masă.

În ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă sistemul educaţional românesc, acesta are un nivel calitativ bun, generând rezultate bune în cadrul competiţiilor/concursurilor internaţionale la diferite discipline. Cu toate acestea, rezultatele la testele internaţionale de tip PISA sau TIMSS nu sunt la fel de bune precum cele de la olimpiadele de matematică, informatică sau ştiinţe, spre exemplu. Acest lucru ne conduce la concluzia că, pe de o parte, calitatea predării nu este aceeaşi pentru toţi copiii şi, pe de altă parte, sistemul acordă încă mult prea multă importanţă copiilor foarte buni şi mai puţină atenţie celor cu rezultate slabe. Ceea ce contează, în ultimă instanță este calitatea bună a educației oferite tuturor copiilor, calitate care poate garanta atât succesul masei de elevi, cât și a celor mai talentați dintre aceștia.

În plus, o altă caracteristică este tendinţa de a cere aceleaşi performanţe de la toţi copiii, fără a înţelege diferenţele naturale, fireşti care există între ei. Multe cadre didactice cred că un copil care înregistrează un eşec şcolar este singurul responsabil pentru acest lucru, ca şi cum nu ar fi fost capabil să corespundă cerinţelor şcolii;  se consideră, aşadar, că este obligaţia copilului de a se ridica la nivelul cerinţelor şcolii şi de a atinge standardele şcolare. Puţine cadre didactice înţeleg şi acceptă faptul că eşecul unui copil este, de asemenea, şi eşecul  lor şi faptul că, şcoala este cea care ar trebui să se adapteze la nevoile copilului şi nu invers.

Unele cadre didactice sunt capabile şi sunt dispuse/dornice să se schimbe şi să se îndrepte către o educaţie centrată pe copil, individualizată. Metodologia de evaluare, atât pentru copii/elevi, cât şi pentru cadrele didactice s-a schimbat tocmai pentru a da greutate criteriilor privind accesul la educaţie pentru toţii copiii/elevii, a celor privind măsurarea progresului şcolar şi nu a rezultatelor, a celor privind crearea unui mediu deschis şi prietenos în şcoală, gata să primească şi să pună în valoare pe fiecare. Evaluarea practicată azi de majoritatea cadrelor didactice are, ca prim obiectiv, să surprindă ceea ce ştie elevul și nu să-l sancționeze pentru ceea ce nu ştie. Pentru moment, criteriile privind rezultatele bune în examene sau concursuri, numărul celor cu rezultate foarte bune prevalează încă, dar, în acelaşi timp, s-au făcut paşi pentru schimbarea acestei abordări.

Sistemul devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai deschis, iar criteriile școlii incluzive (ex. : numărul copiilor/elevilor care au fost sprijiniţi să evite abandonul şcolar, numărul celor care au fost integraţi în învăţământul de masă sau al celor care şi-au îmbunătăţit rezultatele şcolare) trebuie să devină la fel de importante ca şi cele selective, direct legate de grupul aşa-zişilor „aleşi”.

În acest context, Ministerul Educaţiei este conştient de faptul că accesul la educaţie este interconectat cu incluziunea, anti-discriminarea şi desegregarea şi că este răspunzător pentru a acţiona în consecinţă.

 

 

 

2. Analiza situaţiei

Organizarea şi funcţionarea sistemului românesc de educaţie este reglementată de Legea învăţământului nr.84/1995, cu modificările şi completările ulterioare. Legea prevede că toţi cetăţenii români au drept de acces egal la toate nivelurile şi formele de educaţie, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, afiliere religioasă sau politică, statut social sau economic. Învăţământul public este gratuit. Documentele internaţionale la care România a aderat, precum şi legislaţia românească, garantează dreptul la educaţie diferenţiată în beneficiul individului, dar şi al întregii societăţi (vezi Anexa 1).

Potrivit legii, sistemul naţional de educaţie cuprinde următoarele niveluri:

a.     Învăţământ preşcolar, cu trei grupe de nivel, ultima fiind grupa pregătitoare pentru şcoală;

b.     Învăţământul primar, clasele I – IV;

c.      Învăţământul secundar:

  • Nivelul secundar inferior, cu două cicluri succesive:

-        gimnaziu, clasele V – VIII;

-        ciclul inferior al liceului şi şcoala de arte şi meserii, clasele IX – X;

  • Nivelul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII;

d.     Învăţământul terţiar:

  • Învăţământul postliceal, non universitar;
  • Învăţământul universitar şi post universitar.

Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, legea prevede asigurarea învăţământului în limba maternă, atunci când e posibil. Curriculumul şi Abecedarul pentru minorităţi sunt similare cu cele utilizate în celelalte şcoli în care predarea se face în limba română. Pentru minorităţi mai numeroase, precum ar fi minoritatea maghiară, o reţea importantă de şcoli este organizată la toate nivelurile de învăţământ, cu predare în limba maternă. Pentru minorităţile mai puţin numeroase, unde predarea în limba maternă nu este posibilă din cauza insuficienţei resurselor umane, unele dintre discipline sunt predate în limba maternă şi altele în limba română. Pentru minorităţile etnice foarte puţin numeroase, rare, dacă nu se poate asigura organizarea anterior prezentată, cel puţin studiul limbii materne este asigurat. Deşi minoritatea romă este semnificativă ca număr, nu a existat până acum o tradiţie în predarea în limba romani. În acest sens, în ultimii 20 de ani au avut loc o serie de progrese şi dezvoltări curriculare privind acest subiect, existând deja un număr semnificativ de institutori pentru predarea limbii romani, precum şi un număr semnificativ de manuale și materiale suport în limba romani.

În România, copiii cu cerinţe educaţive speciale au acces la educaţie şi se pot înscrie, în funcţie de nivelul/gradul de deficienţă, în sistemul de învăţământ special, în aşa numitele şcoli speciale sau în şcolile de masă. Elevii cu deficienţe cu grad mediu, severe, profunde sau asociate sunt înscrişi în şcolile speciale. Elevii cu deficienţe uşoare, cu deficienţe de limbaj sau cu un deficit de învăţare, cu deficienţe de comportament sau socio-afective sunt integraţi în şcolile de masă şi beneficiază de servicii de sprijin. În funcţie de tipul de deficienţă, elevii din învăţământul special pot să urmeze curriculumul şcolii de masă, un curriculum uşor adaptat sau un curriculum specific pentru şcolile speciale.

Pe parcursul şcolarizării, elevii/tinerii cu CES au acces la toate resursele psihopedagogice, medicale şi sociale necesare recuperării lor, precum şi la alte tipuri de servicii specifice de intervenţie, necesare şi disponibile în comunitate sau în instituţiile specializate, inclusiv cele din învăţământul special.

În unele cazuri, şcolile sunt organizate ca având în aceeaşi structură, respectiv nivelurile: liceu, şcoală de arte şi meserii, postliceal sau cel puţin două din trei tipuri de şcoli menţionate mai sus. Unele şcoli speciale oferă chiar şi predare în limba maternă.

Durata parcursului şcolar poate, de asemenea, varia în funcţie de tipul şi gradul deficienţei: spre exemplu, durata învăţământului primar şi a gimnaziului pentru copiii cu deficienţe mentale severe poate fi de 9 sau 10 ani în loc de 8.

Şcolile de masă dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu diferite cerinţe speciale:

a.     Pentru copiii cu deficienţe de vorbire şi cu un deficit de învăţare există centrele logopedice interşcolare, cu specialişti care utilizează terapii specifice pentru corectarea şi depăşirea deficienţelor amintite.

b.     Pentru copiii cu deficienţe de comportament şi dificultăţi de adaptare există centrele de asistenţă psihopedagogică, unde consilierii psihopedagogi oferă servicii specifice atât copiilor în situaţii de risc sau criză, cât şi părinţilor acestora.

c.      Pentru copiii din şcolile de masă cu deficienţe identificate şi recunoscute (certificate) de către Comisia pentru Protecţia Copilului, există servicii de sprijin/cadre didactice itinerante.

 

2.1. Evoluţia măsurilor privind grupurile dezavantajate (copii cu cerinţe educative speciale, copii romi, copii din zone/comunităţi dezavantajate socio-economic)

În ultimii zece ani, pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii pierderilor, Ministerul Educaţiei a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale şi strategii de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

Consecutiv, Strategiile pentru Dezvoltarea Învăţământului Preuniversitar (2001- 2004, 2004-2008, 2008-2012/13) şi Programele Guvernamentale, în capitolele privind EDUCAŢIA, au cuprins direcţii/măsuri adresate copiilor/tinerilor din grupuri dezavantajate (copii/tineri dezavantajaţi socio-economic, copii/tineri din zonele rurale/izolate, copii/tineri romi, copii/tineri cu CES din şcolile speciale sau din cei integraţi în şcolile de masă, copiii străzii etc.).

Principalul focus al acestor direcţii/măsuri a fost şi este în continuare accesul crescut şi egal la educaţie, iar în ceea ce priveşte clasificarea lor, considerăm că am putea face următoarele delimitări:

1.     Măsuri legislative;

2.     Măsuri privind dezvoltarea instituţională;

3.     Programe şi Proiecte educaţionale specifice.

 

În ceea ce priveşte măsurile legislative, se pot menţiona:

ü  Schimbări în Legea învăţământului privind generalizarea grupei pregătitoare pentru şcoală, având în vedere o mai bună pregătire pentru şcoală şi pentru viaţă a copiilor preşcolari şi, implicit, prevenirea abandonului şi a eşecului şcolar pe traseul şcolarizării viitoare (2003);

ü  Schimbări în Legea învăţământului privind durata învăţământului obligatoriu, care a crescut de la 8 la 10 ani (2003);

ü  Schimbări în Legea învăţământului privind introducerea programului tip “A doua şans㔺i la nivelul învăţământului primar (2004);

ü Ordonanţa de urgenţă nr.96/2002 privind programul social „Cornul şi laptele”, care se aplică pentru copiii din grădiniţe şi învăţământul primar şi care a fost aprobat prin Legea nr.16/2003;

ü  Hotărârea Guvernului nr. 1488/2004 (cu modificările ulterioare) pentru implementarea programului naţional de protecţie socială “Bani de liceu” pentru elevii care urmează, la cursuri de zi, liceul sau învăţământul profesional – şcoala de arte şi meserii şi anul de completare, program care constă în acordarea unui sprijin financiar lunar din sume alocate de la bugetul de stat;

ü  Ordine de ministru privind unele măsuri de diminuare a analfabetismului, pentru prevenirea abandonului şcolar şi pentru asigurarea continuării studiilor copiilor/tinerilor cu vârstă de şcolarizare, în cadrul învăţământului preuniversitar;

ü  Ordinul de ministru nr.1539/19.07.2007 privind normele de încadrare şi de activitate ale mediatorului şcolar, persoane care au rolul de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie – comunitate – şcoală;

ü  Ordine de ministru sau notificări pentru aprobarea unui an şcolar flexibil în funcţie de condiţiile climatice, de ocupaţiile specifice din zonă,  de relief etc.;

ü  Ordinul de ministru nr. 1540 din 19.07.2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi;

ü  Ordinul de ministru nr. 1529 din 19.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național;

ü  Ordine de ministru sau notificări în vederea aprobării sau clarificării procesului organizatoric al alternativelor educaţionale, al educaţiei remediale, a cursurilor cu frecvenţă redusă, a şcolilor/grădiniţelor de vară etc.

Dintre măsurile privind dezvoltarea instituţională putem aminti:

ü  Elaborarea şi dezvoltarea Strategiei Naţionale privind Educaţia Timpurie în vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului educaţional şi pentru a asigura dreptul fiecărui copil la educaţie şi la dezvoltarea la maximum a potenţialului propriu;

ü  Revizuirea Planului general de măsuri – anexă a Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, a Planului pentru Incluziune din cadrul Decadei pentru Incluziune a Romilor şi armonizarea acestora cu politicile şi programele Ministerului Educaţiei în domeniu;

ü  Acordarea de locuri speciale pentru romi în licee şi universităţi (pentru nivelul preuniversitar, măsura a debutat începând cu anul şcolar 2000/2001). În anul 2002 au fost alocate 1350 de locuri la licee, iar în anul 2007 mai mult de 3000 de locuri la licee, clasa a noua; pentru nivelul universitar, măsura a înregistrat un start timid în anul universitar 1992/1993, după care s-a extins la 149 de locuri în 8 universităţi în anul universitar 1998/1999 şi, ulterior, anual, numărul de locuri la universităţi a cunoscut o creştere, înregistrând, astfel, în 2007, 2008 şi 2009 la câte 450 de locuri speciale în toate universităţile. Acestora li se pot adăuga şi locurile pentru pregătirea institutorilor romi prin programul de învăţământ la distanţă, alocate ca rezultat al parteneriatului Ministerului Educaţiei cu UNICEF şi Universitatea Bucureşti – CREDIS şi, ulterior, susţinute şi suplimentate, în ultimii 6 ani, prin programele PHARE pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate);

ü  Stimularea tinerilor romi pentru a-şi continua studiile după bacalaureat şi formarea lor ca profesori în comunităţile cu romi, prin cursuri cu frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă;

ü  Crearea, în cadrul inspectoratelor şcolare judeţene, a poziţiei de inspector pentru romi (în cele 42 de judeţe, această poziţie este ocupată, în proporţie de aproximativ 50%, de persoane de etnie romă);

ü  Organizarea şi finanţarea, anual, de către Ministerul Educaţiei a Concursului naţional de limbă romani şi recompensarea a 200-250 de elevi romi care participă şi obţin rezultate bune şi foarte bune la toate fazele concursului (inclusiv fazele locale şi judeţene), cu câte un loc într-o tabără de vară pentru limba romani, cultură şi creaţie romă;

ü  Finanţarea de către inspectoratele şcolare a 420 de posturi pentru tinerii romi care predau ca profesori de limba, istoria şi tradiţiile romilor (Septembrie 2007).

ü  Revizuirea şi dezvoltarea curriculumului pentru limba romani (pentru clasele I şi a II-a) şi pentru istoria şi tradiţiile romilor (pentru clasele a VI-a şi a VII-a) cu ajutorul unor autori romi;

ü  Constituirea unei şcoli cu predare integral în limba romani (Şcoala Măguri, Lugoj, judeţul Timiş, din septembrie 2003);

ü  Înfiinţarea şi dezvoltarea unor Centre de Resurse pentru Educaţie Incluzivă, în fiecare judeţ, care să ofere diferite servicii educaţionale (mediator şcolar, cadru didactic itinerant/de sprijin, logoped, consilier şcolar etc.) pentru a sprijini accesul la educaţie al tuturor copiilor/tinerilor;

ü  Educaţie la domiciliu sau în spitale pentru copiii/tinerii care, datorită unor probleme medicale, nu pot fi înscrişi într-o şcoală (ei folosesc acelaşi curriculum ca şi învăţământul de masă; profesorii/învăţătorii itineranți sunt cei care predau şi în învăţământul de masă; metodele de lucru utilizate în învăţământul de masă pot fi adaptate);

ü  Elaborarea şi adaptarea curriculumului naţional pentru diferitele tipuri de grupuri dezavantajate şi, în plus, elaborarea de auxiliare didactice adecvate pentru elevi şi cadrele didactice;

ü  Editarea de către Guvernul României, în cadrul campaniei SPER și diseminarea de către Ministerul Educaţiei a unei broșuri destinate cadrelor didactice și a materialului-suport ( o pagină), care se adaugă manualelor de istorie pentru clasa a patra, şi care cuprinde elementele necesare pentru sprijinirea studiului privind minoritatea romă;

ü  Acordarea, anuală, de burse şcolare pentru elevii din familii dezavantajate socio-economic;

ü  Acordarea, anual, de rechizite pentru copiii/elevii din familii cu venituri reduse;

ü  Acordarea de subvenţii pentru transportul copiilor din zonele dezavantajate.

În lista programelor şi proiectelor educaţionale specifice putem menţiona:

ü  Programul de reabilitare al şcolilor (1998-2002 şi 2003-2009), care  vizează accesul egal la şi asigurarea unei educaţii de calitate, prin îmbunătăţirea condiţiilor şi a resurselor materiale din şcoli (program finanţat de Banca Mondială, Fondul Social de Dezvoltare şi Guvernul României);

ü  Programul Educaţia în mediul rural (2003-2009), care are în vedere îmbunătăţirea calităţii actului educaţional în mediul rural, dezvoltarea parteneriatului şcoală-comunitate, dezvoltarea capacităţii de monitorizare-evaluare a şcolilor şi dezvoltarea politicilor de sprijin în funcţie de nevoile identificate (finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României);

ü  Proiectele PHARE „Acces la educaţie  pentru grupuri dezavantajate” (copii romi, copii din medii socio-economice dezavantajate, copii cu CES integraţi în şcolile de masă etc.) – PHARE 2001, PHARE 2003, PHARE multianual 2004-2006 – care au avut în vedere îmbunătăţirea accesului la educaţie şi creşterea calităţii educaţiei la nivelul învăţământului preşcolar şi al învăţământului obligatoriu. Una dintre componentele importante ale acestor proiecte a fost înfiinţarea, în toate cele 36 de judeţe participante, a unor Centre de Resurse pentru Educaţie Incluzivă, cu utilizarea resurselor umane  din şcolile speciale şi, astfel, crearea unui instrument important, care să contribuie la integrarea copiilor/tinerilor cu CES în învăţământul de masă şi, de fapt, a oricărui copil/tânăr care se confruntă cu o nevoie/problemă temporară sau permanentă în timpul procesului educaţional (deficienţă sau barieră lingvistică, dificultăţi de învăţare, bariere etnice sau datorate condiţiilor socio-economice ale familiei etc.);

ü  Programele ”Împreună în aceeaşi şcoală” şi ”Învăţ cât pot şi ce îmi place,” care au avut în vedere transformarea şcolilor speciale în şcoli incluzive şi crearea de zone/arii de stimulare în clase în vederea promovării unei învăţări centrate pe copil şi care să respecte ritmul fiecărui copil în parte (începând cu 2004, finanţate de consiliile locale şi sprijinite de Ministerul Educaţiei);

ü  Strategia Naţională de Acţiune Comunitară (începând cu 2004), care are în vedere introducerea voluntariatului în curriculumul de liceu pentru a sprijini şi a-i ajuta să se simtă integraţi pe copiii/tinerii/adulţii abandonaţi sau fără casă, pe bătrâni, persoanele bolnave şi, în general, pe orice persoană în dificultate;

ü  Programul naţional de educaţie parentală  ”EDUCAŢI AŞA ”(adresat părinţilor cu copii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani), care are în vedere îmbunătăţirea abilităţilor parentale în beneficiul educaţiei şi dezvoltării copilului (finanţat de Fundaţia ”Copiii Noştri” şi UNICEF, începând cu 1998);

ü  Programul de Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI) – finanţat de Banca Mondială, începând cu 2006 - care are în vedere elaborarea unui curriculum specific pentru educaţia timpurie şi a unor module de formare adaptate tuturor categoriilor de personal din jurul copilului (director, educatoare, asistentă medicală, consilier şcolar, îngrijitoare etc.);

ü  Programul Naţional de Reformă al Educaţiei Timpurii (PRET) – finanţat de Banca de Dezvoltare a Consliului Europei, începând din 2006 care are în vedere formarea cadrelor didactice în domenii care privesc educaţia timpurie şi dotarea a cel puţin 200 de Centre de Resurse pentru Părinţi, reabilitarea a 450 de grădiniţe şi construirea a cel puţin 300 de unităţi noi.

 

PROIECTELE PHARE  ”Acces la educaţie  pentru grupuri dezavantajate”

Ministerul Educaţiei consideră că educaţia este un instrument-cheie pentru prevenirea excluziunii sociale a grupurilor dezavantajate şi că numai prin incluziunea tuturor categoriilor de copii/tineri în învăţământul obligatoriu putem atinge acest deziderat.

Proiectele PHARE, implementate succesiv de Ministerul Educaţiei în 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006, sunt parte a politicii de reformă a sistemului şi sprijină demersurile acestuia în procesul de implementare a măsurilor privind accesul la educaţie.

În acest sens, rezultate deosebite şi bune practici ale proiectelor PHARE, derulate din 2001 până în prezent, ne arată că:

ü  576  formatori din toate cele 42 de judeţe au fost  formaţi în domenii precum: educaţia incluzivă, metode active de predare-învăţare, dezvoltare de curriculum şi implementare de programe educaţionale de sprijin (educaţie remedială, Grădiniţa de vară etc.);

ü  140 cadre didactice au fost formate la nivel național pentru aplicarea programelor tip A doua şansă;

ü  90 cadre didactice itinerante/de sprijin au fost formate la nivel național;

ü  programele locale de formare au fost acreditate şi s-au desfăşurat în toate judeţele, cu participarea  a 7815 de cadre didactice, iar Casele Corpului Didactic au sprijinit aceste demersuri;

ü  382 de persoane din cadrul ISJ (inspectori generali, inspectori pentru învăţământul primar, inspectori pentru învăţământul preşcolar, inspectori pentru romi, contabil, responsabil achiziţii, responsabil reabilitări)  au fost formaţi pentru elaborarea strategiilor judeţene şi pentru scrierea de proiecte;

ü  550 de directori de şcoli au fost formaţi în domeniul educaţiei incluzive, al managementului schimbării şi pentru elaborarea planurilor de dezvoltare şcolară;

ü  programele de educaţie remedială şi grădiniţa estivală au fost organizate, cu o bună participare, în 36 de judeţe;

ü  noul curriculum pentru programele de tip A doua şansă include discipline referitoare la cultura şi tradiţiile comunităţii roma.

ü  6997 cursanți (490 grupe) în programele A doua şansă la nivelul învăţământului primar și secundar inferior  au fost pregătiți în Programele PHARE 2001, 2003 și 2005;

ü  Au fost elaborate şi distribuite în judeţe 1500 seturi de ghiduri pentru  cursanții din cadrul programului A doua şansă şi 300 de seturi pentru cadrele didactice implicate în program;

ü  113 tineri romi au fost pregătiți în programele PHARE să devină institutori/profesori de limba romani;

ü  395  mediatori şcolari au beneficiat de programe specifice de formare, acreditate (64 în PHARE 2001, 98 în PHARE 2003 și 233 în PHARE 2004); au fost angajați 268 mediatori școlari (33 în PHARE 2001, 61 în PHARE 2003 și 174 în PHARE 2004); mediatorii şcolari activează, în proporţie de  68%, în  comunităţile dezavantajate;

ü  au fost înfiinţate 36 de Centre de Resurse pentru Educaţia Incluzivă în judeţele participante la proiecte;

ü  391 școli pilot din zonele dezavantajate (din 36 de județe) au fost implicate  în programele PHARE 2001, 2003 și 2005; toate au beneficiat  de dotări și majoritatea acestora au beneficiat și de lucrări de amenajare/reabilitare/construcții, pentru a putea oferi elevilor un mediu mai prietenos;

ü  toate cele 36 de judeţe cuprinse în proiectele PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” au încheiat, în timpul planificat, derularea contractelor de achiziţii/reabilitare, astfel încât, în prezent, aceste şcoli din comunităţi dezavantajate prezintă un „mediu educaţional prietenos”.

ü  Peste 60.000 de copii  proveniți din școli aparținând unor comunități dezavantajate, din punct de vedere socio-economic, educațional și cultural au beneficiat de aplicarea principiilor educației incluzive în școlile de provenienţă;

 

3. Viziune, priorităţi şi obiective

Odată cu demararea procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, tema incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile[6], dezavantajate, a devenit o constantă a preocupărilor României, un domeniu în care a fost nevoie de îmbunătățirea cadrului legislativ, reformarea unor instituții sau crearea altora noi. Incluziunea socială, așa cum este definită în documentele europene,  este un proces continuu prin care se asigură că orice persoană, indiferent de experienţă sau de circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă întregul potenţial, proces prin care societăţile caută să reducă inegalitatea, să promoveze coeziunea socială şi să pună în echilibru drepturile şi responsabilităţile individuale. Incluziunea socială asigură accesul grupurilor dezavantajate la oportunităţi şi resurse, un standard de viaţă şi bunăstare considerat a fi normal în societate, precum și participarea la procesul de luare a deciziilor care afectează viaţa lor de zi cu zi şi drepturile lor fundamentale.

Pentru o educație incluzivă e nevoie de schimbări majore, sistemice, la nivel de școală și la nivel de clasă, în curriculum și în metodele de predare, în responsabilitățile cadrului didactic, în organizarea școlii și a claselor, în atitudinea cadrelor didactice față de participarea la educație  a copiilor din grupurile dezavantajate, în adaptarea materialelor didactice, în modul de alocare al resurselor, în relația școlii cu părinții și comunitatea, în elaborarea și conținutul politicilor publice.

În acest sens, Ministerul Educaţiei şi-a construit o viziune proprie, susţinută, deopotrivă, de noua legislaţie în domeniul educaţiei.

 

3.1. Viziune

 

România va deveni o societate informațională bazată pe cunoaștere, al cărui motor de dezvoltare este un sistem educațional în care toţi copiii şi tinerii vor beneficia de sprijin pentru o educaţie de calitate, nediscriminatorie, participativă şi internaţionalizată,  care să îi ajute să dobândească setul de competenţe necesare pentru:

o   împlinire şi dezvoltare personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi a dorinţei de a învăţa pe parcursul întregii vieţi;

o   integrare socială şi participarea activă în societate, ca cetăţean care beneficiază de drepturile fundamentale stipulate de documentele internaţionale şi care îşi asumă responsabilităţi în societate;

o   ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile.

3.2. Scopul planului de acţiune

 

Scopul planului de acțiune este de a oferi o foaie de parcurs pentru Ministerul Educaţiei, în transformarea sistemului educațional într-un sistem bazat pe principiile educației incluzive.

3.3. Valori, principii directoare

 

În implementarea planului de acțiune, Ministerul Educaţiei are în vedere următoarele principii directoare:

1.     Egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor reprezintă o valoare universală, proclamată atât de documentele internaţionale privind drepturile omului cât şi de Constituţia României.

2.     Asigurarea dreptului la educaţie de calitate a tuturor copiilor, indiferent de origine etnică, religie, dizabilităţi, mediu de provenienţă, statut social etc., este datoria statului român şi reprezintă un obiectiv al Ministerului Educaţiei.

3.     Realizarea unui sistem de învăţământ care are la bază educaţia incluzivă este o necesitate pentru a asigura realizarea deplină a potenţialului copiilor.

4.     Educaţia pe tot parcursul vieţii va da posibilitatea indivizilor să se adapteze mai uşor schimbărilor economice şi sociale.

5.     Diversitatea etnică şi religioasă este o valoare esenţială într-un sistem care are la bază educaţia incluzivă. Identitatea comunităţilor multietnice este promovată la nivelul şcolii, relevanţa etnică fiind parte din calitatea educaţiei.

6.     Şcoala este o instituţie deschisă, care colaborează cu administraţia locală, părinţii copiilor şi comunitatea în ansamblu. Legătura între şcoală şi comunitatea locală este reflectată în curriculumul la decizia şcolii, iar autorităţile locale au responsabilitatea de a susţine învăţământul.

7.     Locul de rezidenţă, originea etnică, statutul social al părinţilor, dizabilitatea, religia, sexul etc., nu trebuie să constituie impedimente în accesul la o educaţie de aceeaşi calitate cu a celorlalţi copii.

8.     Pentru creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, folosirea tehnologiei informaţionale şi comunicaţionale devine o prioritate. Aceasta va contribui atât la creşterea calităţii educaţiei, cât şi la realizarea obiectivului strategic al României ca membru al Uniunii Europene.

9.     Educația urmărește socializarea și pregătirea copiilor pentru viață într-o societate democratică. Prin urmare, interacțiunea dintre copiii provenind din diverse medii sociale reprezintă o valoare  care trebuie promovată în educația elevilor.

3.4. Domenii prioritare

 

Ca urmare a derulării proiectelor PHARE Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate (2001, 2003, 2004, 2005 şi, respectiv 2006), au fost înregistrate o serie de progrese în ceea ce priveşte crearea şi asigurarea funcţionalităţii unor mecanisme de sprijin specifice educaţiei incluzive, de tipul: program de educaţie remedială, programul A doua şansă, programul Grădiniţa de vară, programul Şcoala părinţilor, mediatorul şcolar, Centrele Judeţene de Resurse pentru Educaţie Incluzivă etc. 

Ultimul dintre proiecte, PHARE 2006, a realizat un studiu de impact privind rezultatele proiectelor PHARE Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate anterior derulate. Ca urmare, a fost elaborat un set complex de recomandări (vezi Anexa 2, sumarul concluziilor relevante pentru domeniile prioritare), care va sta la baza definitivării priorităţilor şi a obiectivelor prezentului plan de acţiune.

În acest context, pornind de la viziunea stabilită şi de la rezultatele studiului de impact amintit, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu alţi factori interesaţi (de la nivel guvernamental şi/sau de la nivelul societăţii civile) şi-a propus să acţioneze în următoarele domenii prioritare:

ü  DESEGREGARE

ü  CALITATE ÎN EDUCAŢIE

ü  FORMAREA CADRELOR DIDACTICE

ü  CONSOLIDARE INSTITUŢIONALĂ

ü  COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ

Obiectivele Planului de acţiune al Ministerului Educaţiei pentru asigurarea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate şi promovarea educaţiei incluzive vor fi grupate ţinând cont de domeniile de interes mai sus menţionate şi vor avea în vedere:

DESEGREGARE

Eliminarea segregării şi combaterea discriminării pe baze etnice, statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii/tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, precum şi promovarea unei educaţii incluzive în cadrul sistemului educaţional românesc.

CALITATE ÎN EDUCAŢIE

Asigurarea accesului gratuit şi nediscriminat al copiilor/tinerilor aparținând grupurilor dezavantajate la învăţământul obligatoriu de calitate, inclusiv la educaţie preşcolară, în sistem public.
Dezvoltarea şi aplicarea cu consecvenţă a unor mecanisme de monitorizare şi evaluare formativă a calităţii procesului de învăţământ, valorificând cadrul deja existent (BDNE, ARACIP) şi asigurând promovarea unor măsuri care să reflecte diversitatea etnică şi culturală.

FORMAREA CADRELOR DIDACTICE

Continuarea formării (iniţiale/continue) resurselor umane din sistemul de învăţământ, pentru asigurarea respectării principiilor unei şcoli incluzive, a nediscriminării, toleranței, diversităţii şi educației multiculturale.

CONSOLIDARE INSTITUŢIONALĂ

Sprijinul sistematic acordat al familiilor şi copiilor aparținând grupurilor dezavantajate pentru a rămâne în şcoală până la absolvirea unui ciclu educațional, în vederea asigurării unui statut social/economic/educațional îmbunătăţit, inclusiv prin programe de tip A doua şansă.

COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ

O abordarea proactivă, din partea Ministerului Educaţiei, a problematicii privind grupurile dezavantajate pentru asigurarea coerenţei şi a complementarităţii cu alte servicii publice care pot avea influență asupra sistemului educațional – evidenţa populației, sănătate, social, protecția copilului etc., precum şi aplicarea în mod transparent a principiilor „banii urmează copilul”, „serviciile urmează copilul” ş.a.m.d.

4. IDENTIFICAREA GRUPURILOR ŢINTĂ ŞI A FACTORILOR INTERESAŢI

Grupul ţintă vizat de acest plan de acţiune include:

  • copii preşcolari, elevi şi tineri din grupurile dezavantajate, cuprinşi în învăţământul obligatoriu;
  • părinţii acestora;
  • decidenţi şi manageri din domeniul educaţiei, sănătăţii, culturii, protecţiei copilului, muncii şi protecţiei sociale;
  • profesionişti care lucrează în sistemul de învăţământ preuniversitar (cadre didactice, consilieri şcolari, mediatori şcolari etc.);
  • asociaţii, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniu.

Totodată, au fost identificate următoarele structuri instituționale, publice și private, care pot influența pozitiv sau negativ implementarea planului de acțiune și își pot asuma părți din acest plan.

Factor

Interes/Rolul

MECI
  • Proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţământ în ansamblul său, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ;
  • Elaborează şi aplică politica educaţională – în conformitate cu art. 2. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului;
  • Coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
  • Organizează reţeaua învăţământului de stat.
Inspectorate Școlare Județene
  • Asigură funcţionarea reţelei şcolare preuniversitare, şcolarizarea elevilor, încadrarea personalului didactic în şcoli, îndrumarea şi perfecţionarea personalului didactic şi coordonează bibliotecile şcolare.
Centrul Judeţean de Resurse pentru Educație Incluzivă/
  • Asigură accesul la informaţii şi “know-how”;
  • Produce materiale educaţionale pentru cadrele didactice care lucrează cu copiii din grupurile dezavantajate, dar şi pentru părinţi;
  • Organizează cursuri de formare;
  • Oferă consultanţă şcolilor prin specialisti cu competenţe în diferite domenii de activitate.
Casa Corpului Didactic
  • Asigură perfecţionarea cadrelor didactice.
ARACIP
  • Autorizează, acreditează și evaluează periodic unitățile de învățământ preuniversitar;
  • Elaborează standarde şi teste standardizate de măsurare a calităţii educaţiei.
Universități
  • Asigură formarea iniţială a cadrelor didactice, dar și formarea continuă a acestora, prin masterate, studii postuniversitare, doctorat.
Consilii Județene/Prefecturi
  • Au în subordine învăţământul special;
  • Includ în structura lor unele servicii sociale a căror colaborare este necesară în evaluarea nevoilor elevilor.
Consilii locale/Primării
  • Asigură utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităţile de învăţământ;
  • Includ în structura lor servicii sociale care vor coopera cu unităţile de învăţământ în evaluarea nevoilor elevilor şi acordă asistenţă cazurilor sociale.
Organizații neguvernamentale care activează în domeniul educației
  • Sprijină implementarea politicilor educaţionale;
  • Mobilizează comunitatea în sprijinul politicilor educaţionale;
  • Supraveghează modul de implementare al politicilor educaţionale.
Agenția Națională pentru Romi
  • Monitorizează implementarea politicilor publice pentru romi şi oferă expertiză de specialitate în această privinţă.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
  • Monitorizează respectarea drepturilor tuturor copiilor și luarea tuturor măsurilor pentru crearea unei societăți demne pentru copii.
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
  • Coordonează la nivel central  activitățile de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
  • Asigură respectarea dreptului la nondiscriminare.
Grupul de lucru pentru politicile publice pentru romi/ comisiile ministeriale pentru romi
  • Coordonează și monitorizează implementarea politicilor publice pentru romi, inclusiv activitățile prevăzute în planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei naţionale de îmbunătățire a situației romilor (HG 522/2006).

5. Strategii

Programul PHARE Acces la educație pentru grupuri dezavantajate a produs schimbari și rezultate pozitive în majoritatea locațiilor unde acesta a fost implementat. De asemenea, chiar acolo unde rezultatele nu au fost cele așteptate, Ministerul Educaţiei a avut ocazia să identifice problemele și să propună soluții, esențială fiind asigurarea sustenabilității rezultatelor programului PHARE.

Implicarea Ministerului Educaţiei în programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate este o constantă, chiar dacă au existat abordări sectoriale, iar prezentul plan de acțiune reprezintă un document care se dorește integrator, asigurând coerența abordării politicilor educaţionale adresate grupurilor dezavantajate.

Ministerul Educației își asumă, prin acest plan de acțiune, rezultatele programului PHARE Acces la educație pentru grupuri dezavantajate și consideră ca prioritate: creșterea accesului la educație a acestor grupuri, având la bază conceptul de educație incluzivă.

Planul de acțiune este o referință practică esențială a Ministerului Educaţiei în transformarea sistemului de învățământ românesc într-un sistem bazat pe educație incluzivă, un sistem care asigură accesul egal la o educație de calitate, ținând cont de diversitatea largă a nevoilor copiilor.

Planul de acțiune se adresează sistemului educațional la nivel preuniversitar, dar și altor structuri care au influență asupra procesului educațional: universități – responsabile de formarea inițială/continuă a cadrelor didactice, ARACIP – responsabil de asigurarea calității educației în învățământul preuniversitar, de autorizare, acreditare și evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, CCD-uri – responsabile de formarea continuă a cadrelor didactice, directorilor de şcoli – responsabili de implementarea la nivelul școlii a politicilor ministerului și a cadrelor didactice responsabile, pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în activitatea de zi cu zi.

Planul de acțiune este destinat și altor actori care au legătură cu procesul educațional: administrațiile publice locale, care au în răspundere directă bugetele unităților de învățământ, serviciile sociale responsabile de identificarea problemelor și a soluțiilor legale pentru persoanele aparținând grupurilor dezavantajate, organizațiile neguvernamentale care își asumă un rol activ în promovarea drepturilor și a intereselor grupurilor dezavantajate, sindicatelor din învățământ, care pot susține unele activități din acest plan, asociațiilor de părinți sau altor grupuri formale și informale care pot sprijini activități educaționale.

Planul de acțiune urmărește în mod special situația copiiilor din mediul rural, a copiilor cu cerințe educaționale speciale, a copiilor romi și altor copii proveniți din familii dezavantajate economic, categorii identificate ca fiind cele mai vulnerabile din punct de vedere al accesului la o educație de calitate.

Ministerul Educaţiei, ca rezultat al investiției semnificative realizate prin programele PHARE (finanțate de UE și Guvernul României), își asumă responsabilitatea generală a implementării, monitorizării şi evaluării prezentului plan de acțiune la nivel naţional, regional și local.

În acest sens, Ministerul Educaţiei va promova adoptarea planului de acțiune la nivelul Guvernului României, în vederea asigurării de resurse financiare necesare implementării și asigurării coerenței și complementarității cu alte inițiative guvernamentale.

Planul de acțiune, odată adoptat de către minister, va trebui să fie  bugetat și implementat de către toate structurile responsabile definite în cadrul acestuia.

Riscuri și prezumții:

  • Autoritățile locale vor continua implementarea politicilor față de romi și alte grupuri vulnerabile.
  • Autoritățile centrale și locale vor asigura un nivel crescut al coordonării serviciilor publice pentru incluziunea socială a grupurilor vulnerabile.
  • Schimbările frecvente ale conducerii Ministerului Educaţiei, datorate schimbărilor pe scena politică, pot conduce la schimbări în ceea ce privește prioritățile și obiectivele instituţiei.
  • Schimbările politice ale conducerii Ministerului Educaţiei vor determina schimbări în structurile acestuia responsabile de implementarea planului de acțiune, ceea ce poate determina disfunctionalități în implementare.
  • Schimbările politice pot conduce la schimbarea priorităților diverselor guverne, astfel încât educația să nu mai fie considerată o prioritate și să fie subfinanțată.

6. Perioada de implementare a Planului de Acţiune

Planul de acțiune are o durată de 5 ani, respectiv pentru perioada 2010 – 2014,  având atât priorități și obiective cu caracter permanent, cât și pe termen lung, mediu și scurt.

 

 


 

1.7 Planul general de măsuri

 

Domeniu Prioritar 1 – DESEGREGARE

Eliminarea segregării şi combaterea discriminarii pe baze etnice, statut social, dizabilităţi sau alte criterii care afectează copiii-tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, precum şi promovarea unei educaţii incluzive în cadrul sistemului educaţional românesc.

Acțiuni:

A1. Activități de colectare/analiză a informațiilor/datelor cu privire la situația segregării în cadrul sistemului educațional

A2. Activități de informare/diseminare referitor la segregare/desegregare

A3. Activități de formare a personalului din învățământ

A4. Activități privitoare la continuarea măsurilor de desegregare în sistem

A5. Activităţi cu privire la promovarea educaţiei incluzive şi creşterea calităţii educaţiei în şcoli situate în zone dezavantajate

 

Acţiunea 1. Activități de colectare/analiză a informațiilor/datelor cu privire la situația segregării în cadrul sistemului educațional
Responsabil:- Structură instituţională: MECI Compartiment  Informatizare, DGETSPP, DGILMRP- Persoană/poziţie: Alte structuri implicate:- ONG-uri- Institute de cercetare de specialitate Beneficiari direcți ai activităţii- MECI- ISJ- MAI- școli

- Comunitate

- ONG

Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Formarea unui grup de lucru pentru elaborarea unei metodologii de colectare şi analiză a datelor  Grupul de lucru va include specialişti şi reprezentanţi ai diverşilor actori cu un interes specific în această problemă: MECI, ISJ-uri, ONG-uri, asociaţii ale părinţilor, informaticieni. -   5000 euro/MECI -ianuarie 2010 – februarie 2010 - grup de lucru format - documente înfiinţare MECI
2.Elaborarea unei metodologii pentru încărcarea, actualizarea și analiza datelor cu privire la sgregare în BDNE Ajustarea manualului de utilizare a BDNE în concordanță cu noi itemi stabiliți - contractor MECI - mai 2010 – septembrie 2010-Apoi permanent -      metodologia aprobată -metodologia publicată pe site MECI MECI
3Includerea datelor de segregare și desegregare în BDNE Definirea unor itemi pentru baza de date care să reflecte situația segregării și evoluția procesului desegregării Resursă umană MECI -      an școlar 2010- 2011-      termen scurt -      baza de date completată și funcţională-      accesibilitatea și relevanța - BDNE- rapoartele și informaţiile furnizate de ONG-uri - MECI
4. Completarea și actualizarea datelor la nivelul școlii și ISJ Fiecare unitate de învățământ va actualiza datele incluse în BDNE conform itemilor definiți. Resursă umană MECI -      semestrial, începând cu semestrul II/2010 -       baza de date completată și funcțională BNDE MECI/ISJ
5 Studiu la nivel național: analiza situației segregării (BASELINE STUDY) Elaborarea unui studiu cantitativ despre dimensiunea fenomenului segregării, a modului de operare și a dinamicii acestui proces MECI si/sau alte surse- aproximativ 100000 euro, sursă pproiect FSE decembrie 2010-iunie 2011 -      studiu la nivel national elaborat-       calitatea studiului în viziunea experţilor și beneficiarilor Studiul publicat site MECI MECI
Acţiunea 2.  Activități de informare/diseminare referitor la segregare/desegregare
Responsabil:Structură instituţională: MECI – DGETSSP/DGILMRPPersoană/poziţie: Director general/Director/inspector Alte structuri implicate:- APL- ONG- CNCD- CNCEIP

- ISJ

- școli

-mass media

Beneficiari direcți ai activităţii- comunități- școli- personal didactic- manageri școli

- publicul larg

 

Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Informare cu privire la cadrul normativ referitor la diversitate,  non-discriminare, desegregare Notificare/ordine MECI.Transmitere ISJ către școli a cadrului normativ.Organizarea de dezbateri la nivel ISJ şi la nivel de şcoli cu factorii interesaţi -      MECI - martie – septembrie 2010 -      Notificare/ordine transmise în unitățile de învățământ-      Accesul factorilor interesați la această informație-      Numărul activităţilor de informare -      Site MECI-      Site ISJ-      Site școli - MECI și ISJ- ONG-APL- CNCD
2. Diseminare studiu de impact, plan de acțiune și al studiului național privind segregarea MECI va face cunoscut aceste documente diversilor actori implicați în actul educațional - MECI - ianuarie –februarie 2010 (studiu impact)- martie – aprilie  2010 (plan actiune)- ianuarie 2011 (studiul national) -      documente pe site-      note de informare trasmise la ISJ și școli - site MECI MECI și ISJ
3. Diseminarea  unui ghid de analiză și intervenţie în situaţii de segregare În colaborare cu ONG-urile va fi realizat un ghid de analiză și intervenție în situații de segregare, bazat pe studii de caz.   Accesul la instrumente de intervenție în cazuri de segregare va ajuta actorii implicați în situații asemănătoare. - MECI, ISJ- proiecte ONG - ianuarie – septembrie 2010 -      numărul de exemplare distribuite-      numărul de beneficiari informaţi-      numărul de întruniri unde s-a distribuit ghidul - situri MECI, ISJ, școli, ONG MECI, ISJ, ONG
4. Campanii de prevenire a discriminării și promovare a diversităţii și a principiilor de incluziune în sistemul educațional Continuarea campaniei publice începută în programele Phare şi iniţierea de alte campanii de profil MECI, CNCD, DRI, ANR, ANPH, alte surse, ONG periodic -      număr campanii-      număr persoane informate-      număr documente distribuite-      aprecierea beneficiarilor -      siteMECI, CNCD, APL, ONG-uri-      documente de campanie elaborate MECICNCDONGAPLISJ
5.Includerea tematicii diversității/anti-discriminării în curriculum școlar Prin această măsură se urmărește implementarea Ordinului  Ministrului nr.1539/2007 și promovarea unei culturi incluzive la nivelul școlii și a sistemului de educație. -MECI permanent -      programe școlare publicate/implementate - site MECI, ISJ, școli- programe școlare publicate/implementate MECIISJ
Acţiunea 3.  Activități de formare a personalului din învățământ
Responsabil:- MECI, , CCD, ISJ, CREI- Persoană/poziţie Alte structuri implicate:- Universități, ONG,  școli, ARACIS Beneficiari direcți ai activităţii- Personal didactic- studenți- elevi- părinți Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Introducerea în formarea inițială a unui modul referitor la diversitate, educație incluzivă, nediscriminare, desegregare Introducerea în planurile de învăţământ ale DPPD a unor module de educaţie incluzivă, de nediscriminare, promovarea diversităţii, desegregare, -MECI -      octombrie 2011 -      module incluse în formarea inițială a cadrelor didactice-      numărul de cadre didactice beneficiare -curriculum-ul universităților-site MECI şi univeristăţi-suplimentul la diplome de licență - MECI- ONG-Univesităţi
2. Actualizarea metodologiei de formare continuă în sensul includerii modulelor referitoare la educație incluzivă Metodologia de formare continuă va fi analizată și se vor identifica  temele care se pot constitui în module de formare care sprijină temele educației incluzive, prin ofertele CCDMetodologia va fi aprobată prin ordin MECI. MECI-CNFP-CCD septembrie 2010- metodologie aprobată prin ordin MECI– - site MECI- site CNFP MECICCDONG
3.Dezvoltarea/acreditareacursurilor/modulelor de formare continuă pe tematica educației incluzive pentru cadre didactice și manageri școlari Dezvoltarea unei școlii incluzive este determinată în bună parte de cadrele didactice și managerii școlari. Formarea acestora în domeniul educației incluzive este un prim pas în transformarea școlii. - costuri acreditare- plata formatorilor - octombrie 2011 -      cursuri, module acreditate și implementate-      număr de cadre didactice formate-      număr de manageri școlari formați -oferta CCD-oferta CREI-oferta CJRAE-site CNFP-portofolii cursanți MECI, CNFP, CCD, CREI, CJRAE, ISJ, ONG
Acţiunea 4. Activități privitoare continuarea măsurilor de desegregare în sistem
Responsabil:- Structură instituţională: MECI, ISJ, şcoli- Persoană/poziţie Alte structuri implicate:- APL- ONG Beneficiari direcți ai activităţii-elevi-părinţi-cadre didactice Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Actualizarea ROFUIP şi a  Regulamentelor Interne în sensul constituirii grupelor/claselor desegregate și al stabilirii implementării principiilor educației incluzive Reglementarea constituirii grupelor/claselor pentru a interzice segregarea precum și dezbaterea la nivelul școli a regulamentelor interne și mecanismelor  de soluționare a situațiilor conflictuale și a comportamentelor incompatibile cu valorile, practicile și cultura educației incluzive. -MECI -septembrie 2011,în funcţie de momentul intrării în vigoare a reglementărilor legale -      numărul de regulamente ROFUIP actualizate- -      regulamente publicate pe site-      regulamente dezbătute cu elevi și părinți - MECI- ISJ- ONG-uri
2. Conceperea, dezvoltarea, implementarea și monitorizarea planurilor de desegregare la nivel național, judeţean și local Implementarea Ordinului Ministrului nr.1540/2007 ținând cont de responsabilitățile la nivel național, la nivel de ISJ și la nivel de unitate de învățământ.Crearea unui format standard al planurilor, cu itemi clari şi explicaţii pentru elaborare.Planurile de desegregare vor fi elaborate la nivelul fiecărei școli, sub coordonarea și cu aprobarea ISJ, iar MECI şi ISJ va monitoriza întregul proces - resurse umane MECI şi ISJ ianuarie 2011 – septembrie 2011 (elaborare)septembrie 2011 – continuu (implementare)permanent monitorizare -      numărul de planuri actualizate-      numărul de măsuri implementate-      număr de școli desegregate-      număr copii beneficiari -planurile publicate-rapoarte de implementare și monitorizare- feed back obținut de la părinți/elevi - MECI, ISJ, ONG, APL, CNCD
3. Elaborarea unui ghid de analiză și intervenție în situații de segregare Ghidul va include strict studii de caz cu răspunsurile oferite de unități de învățământ și alți actori la situația de segregare.Scopul va fi de a oferi un instrument de intervenție în situațiile de segregare. - MECI- contribuție ONG-uri -ianuarie -septembrie 2010 -      ghid elaborat și publicat-      ghid diseminat -      site MECI-      site ISJ-      documente școli MECIISJONGCNCD
4. Implicarea comunității în activitățile de desegregare Planurile locale de desegregare vor conține un capitol separat despre implicarea comunității în procesul de desegregare. Ele vor sta la baza elaborării acestei componente cuprinsă în  strategia județeană de desegregare. - resurse umane, CREI, CJRAE, GLS -      septembrie 2010 și în permanență -      numărul de planuri locale care includ capitolul respectiv-      numărul de strategii județene de desegregare cu componenta participarea comunității-      număr de întâlniri cu părinţi, reprezentanţi comunitate -      Structura planurilor locale de desegregare și a strategiei județene-      Rapoarte de activitate - MECI, ISJ

 

 

 

 

Acţiunea 5. Activităţi cu privire la promovarea educaţiei incluzive şi creşterea calităţii educaţiei în şcoli situate în zone dezavantajate
Responsabil:- Structură instituţională: MECI, ARACIP- Persoană/poziţie: Alte structuri implicate:- APL- ONG Beneficiari direcți ai activităţii-elevii,comunitatea,profesorii,educatorii Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Revizuirea metodologiilor şi a criteriilor de evaluare a cadrelor didactice şi a unităţilor de învăţământ prin creşterea ponderii componentei de educaţie incluzivă Activitatea promovează noul rol al cadrelor didactice în conformitate cu principiile educaţiei incluzive. Aceste principii stau şi la baza transformării unităţilor de învăţământ în şcoli incluzive. -      resurse umane MECI -septembrie- decembrie 2010  şi apoi periodic -      metodologiile revizuite-      criteriile de evaluarea redefinite -      Site MECI-      Rapoartele de evaluare - MECI- ARACIP
2.Schimbarea cadrului de reglementare referitor la construirea normelor didactice / catedrelor pentru includerea activităţilor  tip „şcoală după şcoală”(activităţi remediale, activităţi extracurriculare  etc.) Introducerea programului ”şcoală după şcoală” la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ contribuie la obținerea de performanțe școlare și pentru elevii care provin din grupuri dezavantajate . Activitatea reduce???? dependenţa financiară a programului şcoală după şcoală. -      bugetul MECI -      anul şcolar 2010-2011 -      definirea normei didactice-      numărul de şcoli în care se introduce programul şcoală după şcoală -      Situl MECI-      Rapoartele de activitate ale managerilor şcolari - MECI, ISJ
3. Metodologia de inspecţie școlară refăcută în sensul includerii/creşterii componentei  de educaţie remedială, educaţie multi şi inter-culturală, educaţie incluzivă Inspecţia școlară reprezintă o formă de evaluare a cadrelor didactice şi a calităţii educaţiei. Creşterea acestei componente reflectă transformările la nivelul şcolii în ceea ce privește promovarea principiilor școlii incluzive - resurse umane MECI -      Anul şcolar 2010-2011 şi aplicarea periodică -      Metodologia revizuită-      Ponderea componentei de educaţie remedială, educaţie multi şi interculturală, educaţie incluzivă -      Situl MECI MECI
4. Crearea metodologiilor de organizare a activităţilor activităților incluse în programul ”școală de după școală” Metodologiile ajută la introducerea acestor activităţi în mod uniform şi coerent în unităţile de învăţământ la scară largă - resurse umane MECI -      anul şcolar 2010-2011 -      Metodologiile-      Numărul de şcoli în care acestea se aplică -      Situl MECI-      Rapoarte de activitate a managerilor şcolari MECI, ISJ
5. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea programului  „scoală de după şcoală” Activităţile cuprinse în acest program sunt menite să reducă diferențele în ceea ce privește   accesul la o educaţie de calitate a grupurilor dezavantajate. - resurse umaneISJ, şcolile -      anul şcolar 2011-2012 -      Numărul de şcoli care aplică activităţile din program- -      Rapoarte de activitate ale managerilor şcolari-      Rapoarte de monitorizare a programelor MECI, ISJ
6. Crearea unui sistem de monitorizare a parcursului educaţional al elevilor cu risc de excludere şi introducerea unor măsuri de intervenţie timpurie legate de neparticipare, absenteism, performanţe şcolare scăzute Acest sistem oferă posibilitatea monitorizării progresului individual şi a modului cum elevii răspund la diferite măsuri.Activitatea este esenţială pentru o şcoală incluzivă. - MECI şi instituţiile care participă în grupul de lucru privind nevoile elevilor -      anul şcolar 2010-2011 -      Documentele de monitorizare-      Numărul de elevi monitorizaţi-      Progresele înregistrate în reducerea absenteismului şi neparticipării-      Rezultatele şcolare ale elevilor monitorizaţi -      Site MECI-      BNDE-      Evaluările ARACIP MECI, ARACIP,CJRAE

 


 

 

Domeniu Prioritar 2 – CALITATE ÎN EDUCAŢIE

Asigurarea accesului gratuit şi nediscriminat al copiilor/tinerilor aparținând grupurilor dezavantajate la învăţământul obligatoriu de calitate, inclusiv la educaţie preşcolară, în sistem public.

Acțiuni:

A1. Dezvoltarea unui sistem de culegere a datelor în vederea recenzării tuturor copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară

A2. Stabilirea şi extinderea (ca nivel de vârstă, arie, serviciu nou)/promovarea/mediatizarea setului de programe de sprijin (care se adresează nevoilor fiecărui copil)

A3. Participarea comunităţii locale la activităţi şi programe de îmbunătăţire a accesului gratuit şi nediscriminatoriu al copiilor din grupuri dezavantajate la învăţământ obligatoriu, în sistemul public

 

Acţiunea 1. Dezvoltarea unui sistem de culegere a datelor în vederea recenzării tuturor copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară.
Responsabil:- Structură instituţională: MECI / Reţeaua şcolară/ informatizare / CJRAE/ SERVICIUL DE evidenta populatiei din primarie- Persoană/poziţie: Alte structuri implicate:- MAI- INS / Directia judeteana de statistica- APL (Primaria, CL/CJ)- ONG

 

Beneficiari direcți ai activităţii- unităţile şcolare (întocmirea planului de şcolarizare, resurse umane etc.) Relaţie cu alte iniţiative-BDNE- la nivel de MAI- (mediatori sanitari) APL;- CJAS si de statistica
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Instituirea şi implementarea unui sistem de recenzare a copiilor (de vârstă preşcolară şi şcolară), cuprinşi   şi necuprinşi în sistemul de învăţământ (18 ani). Modificarea structurii BDNE pentru recenzarea copiilor care sunt/nu sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ (consultanţă pe baza cerinţelor MECI).Aplicaţia urmează să fie disponibilă pe site-ul MECI/ISJ, pentru a fi descărcată.ISJ/MECI responsabili pentru includerea datelor în sistemul BDNE. Este necesară elaborarea unui instrument (formular) de recenzare la nivelul şcolii.ANEXA fişa de recensământ (detalii pe structură BDNE). -      1000 – 2500 euro x 42 judete estimativ-      Parte a bugetului şcolii.-      MECI alimentează la bugetul structurii şscolare locale februarie – august 2010,ianuarie-maianual -      Nr. de copii recenzaţi:

  • preşcolari
  • copii de vârstă şcolară

-      Nr. cazuri cuprinse în BDNE (rubrică modificată).

-      Sistem eficace de recenzare a copiilor operaţional.

 

-      Liste copii înscrişi-      Rapoarte din sistem-      Recensământ anual. -      BDNE-      ISJ informatizare-      Unitate de invatamant / Mediatorul şcolar/ cadre didactice-      Responsabil compartiment reţea şcolară/ plan salarizare-      Responsabil resurse umane
2. Crearea şi utilizarea unor instrumente de identificare, evaluare a nevoilor educaţionale, socio-culturale şi a riscurilor aferente populaţiei dezavantajate de vârstă şcolară şi preşcolară. Elaborarea şi aplicarea unor instrumente(cu participarea cadrelor didactice + asistenţilor sociali + educaţionali, mediatori școlari şi alţii actori relevanţi).Monitorizarea evoluţiei cazurilor identificate. Activităţi ale echipelor mixte –  reprezentant primărie/asistent social, cadre didactice/mediator şcolar. Datele sunt trimise la CJRAE, care coordoneazăa programele de sprijin pentru cazurile identificate. Bugetul serviciului social (primăria): asistent social şi mediator școlarNecesită resurse bugetare suplimentare (1000/1500 euro unitatea de învăţământ /an)_Buget Consiliul Judeţean -      aprilie- iulie  2010 – elaborare instrumente, testare-      Aplicare anuală mai – iunie-      Actualizarea ori de câte ori este nevoie -      Număr de instrumente aplicate-      Timp de reacţie în elaborarea unor situaţii statistice privind populaţia până la 18 ani -      Set de instrumente.-      Rapoarte periodice.-      Revizuirile anuale  ale instrumentelor. Director unitate şcolarăPrimarCJRAE
Acţiunea 2. Stabilirea şi extinderea (ca nivel de vârstă, arie, serviciu nou)/promovarea/mediatizarea setului de programe de sprijin (care se adresează nevoilor fiecărui copil)
Responsabil:- Structură instituţională: MECI- Persoană/poziţie: ministru Alte structuri implicate:- CJRAE- DGASPC- APL/SPAS- Mass media

- DSP

- ONG-uri

CRED (325 centre de resurse pt educatie timpurie)

Beneficiari direcţi ai activităţii- copiii şi părinţii Relaţie cu alte iniţiative- campanii (publice sociale) ale Guvernului (Toţi la şcoală!)- SPER- protecţie socială
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Inventarierea serviciilor existente Identificarea şi corelarea măsurilor / serviciilor oferite de diferite instituţii, agenţii naţionale sau locale, ONG-uri, prin consultare şi documentare Resurse umane la nivel local sau național: APL, ISJ, ONGNu necesită alocări bugetare. iunie – august 2010 -      Lista cu serviciile existente-      Lista cu furnizori de servicii-      Raport asupra corelării măsurilor -      Liste centralizate-      Raport cu privire la complementaritatea serviciilor existente şi a nevoilor de corelare a măsurilor Secretar de stat pentru învăţământul  preuniversitar
2. Identificarea precisă a nevoilor de servicii de sprijin  Colectarea de informaţii care descriu tipurile de servicii necesare şi identificarea potenţialilor beneficiari.Colaborare interinstituţională la nivel local – şcoală, DGASPC, SPAS Resurse umane existente septembrie – octombrie  2010 -      Nr. de beneficiari potenţiali (cu nevoile identificate) -      Baza de date a beneficiarilor potenţiali de servicii Inspector școlar general ISJInspector şcolar specialitate
3. Extinderea serviciilor Stabilirea de măsuri necesare şi sprijin material (după nevoile identificate).Dezvoltarea de eventuale noi servicii. Cuprindere în bugetul APL 2011, cu cadenţăAnuală -      Nr. de servicii create -      Acoperirea bugetară a nevoilor identificate-      Lista servicii oferite-      potenţiali Secretar de stat pentru învăţământul  preuniversitarinspectorgeneral ISJ
4Promovarea tipurilor de servicii ofertate Informarea categoriilor diferite de beneficiari cu privire la serviciile disponibile – CJRAE, CJAPP, consilieri scolari etc. Resurse pentru desfăşurarea unei campanii de informare la nivel naţional octombrie 2010 – ianuarie 2011 -      Nr. de produse de campanie diseminate -      Rapoarte pre- şi post campanie Secretar de stat pentru învăţământul  preuniversitar
5.Implementarea serviciilor de sprijin. Implementarea serviciilor existente, precum şi a celor nou create. Bugatare resursă umană (serviciile educaţionale)Bugetare în funcţie de specificul activităţilor din servicii.Bugetare resurse pentru spirijin material. Februarie 2011Cadenţă semestrială -     Număr de beneficiari ai serviciilor-     Număr de servicii-     Măsura în care serviciile răspund nevoilor identificate-     Grad de satisfacţie al beneficiarilor (copii, părinţi, comunitate)  -      Liste beneficiari-      Planificarile pentru activităţile serviciilor oferite-      Instrumente utilizate în monitorizarea progresului în învăţare Inspector general ISJDirector CJRAEDirectorul unităţii de învăţământ
Acţiunea 3. Participarea comunităţii locale la activităţi şi programe de îmbunătăţire a accesului nediscriminatoriu al copiilor din grupuri dezavantajate la învăţământ obligatoriu, în sistemul public.
Responsabil:- Structură instituţională: MECI- Persoană/poziţie: DGETSPP Alte structuri implicate:- APL- ONG- mass-media- biserică

- poliţie

- agenţi economici

Alte structuri la nivel judeţean şi local etc.

Beneficiari direcți ai activităţii-      Comunitatea locală-      Părinţi şi copii Relaţie cu alte iniţiative-SPER
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Adaptarea strategiilor de stimulare şi a participării comunităţii locale la îmbunătăţirea accesului la o educație de calitate. Particularizarea activitatilor din strategie pentru nevoile identificate.Promovarea unor programe de educaţie parentală la nivel local, precum şi a activităţilor/proiectelor care vizează cooperarea şcoală-familie, şcoală.-comunitate  Nu necesită alocări bugetareResurse umane Februarie – iunie – 2010   -     Documentul de strategie elaborat. -      Aprobare document DGETSPPISJ
2. Reglementarea şi constituirea, la nivel judeţean şi, eventual, local a unui comitet/grup de sprijin pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie petru grupuri dezavantajate. Se va porni de la experienţa comitetelor județene și a grupurilor locale de sprijin din programele PHARE.Structura comitetului județean și a grupului local de sprijin va ţine cont de toți factorii identificați și implicați la nivel de comunitate . Monitorizarea activităţii acestor comitete/ grupuri se realizeaza cu sprijinul ISJ. Resurse umaneResurse pentru întâlniri (consumabile, protocol) Din februarie  2010, permanent -     Nr. CJS și GLS constituite-     Nr. întâlniri CJS și GLS -      Rapoarte-      Procese verbale-      Prezenţe media ISJ
3.Implementarea strategiei de stimulare si mediatizare a participarii comunitatii (vezi strategia de mai sus) Derularea de activităţi conform strategiei.Monitorizarea activităţilor.Asigurarea vizibilităţii tuturor evenimentelor de acest gen pe site-ul MECI.Realizarea unor publicaţii la nivel naţional cu evidenţierea exemplelor/cazurilor de succes şi implicarea mass-media cu acoperire la nivel naţional. Conform bugetului din strategie Din iunie 2010Semestrial -      Reflectare cazuri de succes în media.-      Indicatorii din planul de implementare a strategiei -      Documentele elaborate-      Rapoarte de monitorizare-      Procese verbale ale întâlnirilor-      Liste de prezenţă Inspector general ISJDirectorii unităţilor  de învăţământ

 


 

Dezvoltarea şi aplicarea cu consecvenţă a unor mecanisme de monitorizare şi evaluare formativă a calităţii procesului de învăţământ, valorificând cadrul deja existent (BDNE, ARACIP) şi asigurând promovarea unor măsuri care să reflecte diversitatea

Acţiuni:

A4. Armonizarea (cu sistemul existent) şi completarea sistemului de asigurare a calităţii (set de indicatori şi proceduri), cu accent pe managementului educaţiei incluzive

A5. Unificarea şi promovarea strategiilor naţionale care vizează educaţia incluzivă (educaţie timpurie, educaţia persoanelor cu CES, educaţie parentală)

A6. Eficientizarea utilizării şi accesibilizarea datelor BDNE

Acţiunea 4. Armonizarea (cu sistemul existent) şi completarea sistemului de asigurare a calităţii (set de indicatori şi proceduri), cu accent pe managementului educaţiei incluzive.
Responsabil:- Structură instituţională: DGETSPP- Persoană/poziţie: secretar de stat invățământ preuniversitar Alte structuri implicate:- ARACIP- ISE- MMFPS (AN PH)- DGASPC / CJ

- ONG din domeniul protecţiei copilului şi educaţiei (RENINCO, Romani CRISS, Agenţia ”Împreună”, FONPC, Salvaţi Copiii RO, CNDR etc.)

Beneficiari direcți ai activităţii- unităţile şcolare (directorii)- ISJ- MECI Relaţie cu alte iniţiative- standardele ARACIP- standarde minime de calitate pentru  Centrele pentru Persoane cu Disabilităţi- indicatori de incluziune şcolară, Anexa la OMECT 1540/2007- standarde minime ANPDC
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.      Documentare  Analiza cadrului legal şi instituţional existent – România şi alte sisteme de învăţământ.Întâlniri de lucru cu alte structuri relevante pentru analiză şi concluzii. Nu necesită alocări bugetareResurse umaneCosturi pentru organizare întâlniri  ianuarie – martie 2010  -     Document de analiză produs-     Nr. Întâlniri lucru -     Document elaborat-     Procese verbale întâlniri de lucru DGETSPP
2. Dezvoltarea şi adoptarea unui index al incluziunii şcolare/educaţiei incluzive Revizuirea standardelor de calitate ale ARACIP conform principiilor educaţiei incluzive Clarificarea şi unificarea terminologiei de lucru pentru educaţie incluzivă.Revizuirea standardelor de calitate. Nu necesită alocări bugetareResurse umaneCosturi pentru organizare întâlniri aprilie – iunie 2010 -     Standarde ARACIP revizuite-     Index al incluziunii şcolare/ educaţiei incluzive -     Documente elaborate DGETSPPARACIP
3.Revizuirea regulamentului de inspecţie şcolară cu accent pe educaţie incluzivă Accentuarea aspectului formativ al inspecţiei şcolareUtilizarea indexului incluziunii şclare/ educaţiei incluzive Nu necesită alocări bugetareResurse umaneCosturi pentru organizare întâlniri iulie – septembrie 2010 -     Regulament revizuit-     Indicatori de monitorizare şi evaluare-     Proceduri M&E-     Instrumente M&E -      Documente elaborate DGETSPPARACIPISJ
4.Monitorizarea prin inspecţie şcolară şi comisiile de asigurare a calităţii Monitorizarea aspectelor legate de incluziunea şcolară. Nu necesită alocări bugetare Anul şcolar 2010-2011 -     Număr de rapoarte comisii de calitate şi inspecţie şcolară-     Număr de planuri ameliorative implementate de către unităţile şcolare -      Rapoarte comisii de calitate si inspectie scolara-      Graficul judetean de inspectie scolara-      Fisa de observare a lectiei-      Chestionare ISJCEAC
5.Revizuirea criteriilor de evaluare a cadrelor didactice Revizuirea criteriilor de evaluare curentă a cadrele didactice şi a criteriilor de evaluare a performanţei (salarii de merit, gradaţii, Gheorghe Lazar etc.) Nu necesită alocări bugetare Iulie-septembrie 2010 -     Fişa postului corelată cu fişa de evaluare -      documentul produs MECI
6.Formarea inspectorilor şcolari şi a managerilor şcolari Dezvoltarea de sesiuni de formare pentru utilizarea standardelor promovate prin indexul incluziunii şcolare/educaţiei incluzive. Cuprindere anuală în bugetul  ISJ şi CCD octombrie – decembrie 2010 -     Nr. inspectori şcolari formaţi-     Nr. manageri şcolari formaţi -       Rapoarte formare DGETSPPARACIPISJ
Acţiunea 5. Unificarea şi promovarea strategiilor naţionale care vizează educaţia incluzivă (educaţie timpurie, educaţia persoanelor cu CES, educaţie parentală).
Responsabil:- Structură instituţională: MECI/ DGETSPP- Persoană/poziţie: Ministrul MECI Alte structuri implicate:-      MMFPS-      MS-      SGG-      ARACIP

-      MAI

 

Beneficiari direcți ai activităţii-      Sistemul de învăţământ Relaţie cu alte iniţiative-      Planul Naţional de Incluziune Socială (Strategia naţională de combatere a excluziunii)-      PND 2007-2013-      Strategia guvernamentală integrată de DRU-      Deceniul de Incluziune a Romilor
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Analiza strategiilor existente Înfiinţarea unui grup de lucru interministerial (MECI, MAI, MMFPS, ARACIP etc)Identificarea şi analizarea  strategiilor existente, cu accent pe complementaritatea acestora. Nu necesită alocări bugetareResurse umaneCosturi pentru organizare întâlniri  ianuarie – martie 2010 -      Document de analiză produs-      Nr. Întâlniri ale grupului de lucru interministerial -      Documente produse de grupul de lucru DGETSPP
2.Elaborarea unei strategii unificate  Analiza cadrului legal şi instituţional existent – România şi alte sisteme de învăţământ.Întâlniri de lucru cu ale structuri relevante pentru analiză şi concluzii. Redefinirea şi adoptarea strategiei naţionale pentru educaţie incluzivă. Nu necesită alocări bugetare.Resurse umaneCosturi pentru organizare întâlniri.  aprilie – iunie 2010  -      Document de strategie elaborat şi adoptat -     Document elaborat-     Procese verbale întâlniri de lucru MECI/DGETSPP
3.Dezvoltarea unor strategii judeţene şi locale Strategii judeţene şi locale întocmite de către ISJ, respectiv factorii de decizie din unităţile şcolare elaborate pe baza strategiei naţionale. Nu necesită alocări bugetare iunie-iulie 2010 -      Existenţa strategiilor judeţene şi locale -     Procese verbale-     Strategiile judetene si locale ISJ
Acţiunea 6. Eficientizarea utilizării şi accesibilizarea datelor BDNE.  
Responsabil:- Structură instituţională: MECI- Persoană/poziţie: Alte structuri implicate:-      INS-      Institute de cercetare  sociologică Beneficiari direcți ai activităţii-      Factorii de decizie (niv local şi central) Relaţie cu alte iniţiative-      Harta comunităţilor dezavantajate-      Harta sărăciei
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Consultare/analiză la nivelul factorilor interesaţi Identificarea categoriilor de date din BDNE care sunt solicitate de diverse instituţii/factori interesaţi. Nu necesită alocare bugetară Ianuarie-martie 2010 -      Număr de parteneri consultaţi -      Chestionare completate MECI
2.Revizuirea BDNE cu introducerea rubricilor identificate prin consultarea cu factorii interesaţi Lărgirea câmpului de investigaţie şi introducerea unor noi categorii de informaţii referitoare la: confesiune, apartenenţă etnică, copii cu CES, copii cu părinţi plecaţi în străinatate, copii ai căror părinţi se află în detenţie etc. Buget negociat potrivit solicitărilor SIVECO Aprilie-mai 2010 -      Rubrici noi introduse -      BDNE MECI
3.Stabilirea nivelurilor de acces în BDNEDefinirea tuturor tipurilor de rapoarte care pot fi generate (revizuirea anuală a nivelurilor de interogare) MECI acces naţional.ISJ + CJ acces judeţean.Director acces pe unitatea de învăţământPrimarii la nivel de localitate. Buget negociat potrivit solicitărilor SIVECO Termen 31 decembrie 2009 -      Atribuirea drepturilor conform nivelurilor de acces concretizate prin parole şi  ID-uri  -      Protocoale la nivel de sistem Secretar de stat din MECIConducătorul compartimentului informatizare MECI
4.Înfiinţarea unor centre zonale de informatizare pentru centralizare şi operare a datelor  Înfiinţarea a 5-6 centre la nivel de judeţ 1000 euro/ centruX 41 judeţe + 6 sectoare125 000 euro/an Ianuarie 2010 -      Respectarea termenelor conform calendarului BDNE-      Nr. judeţe care au înfiinţat centre -      Deciziile ISJ de înfiinţarea centrelor şi alocarea personalului Inspector şcolar de specialitate pentru informaticăInspector şcolar generalInformaticianul din ISJ


Domeniu Prioritar 3 – FORMAREA CADRELOR DIDACTICE

Continuarea formării (iniţiale/continue) resurselor umane din sistemul de învăţământ pentru asigurarea respectării principiilor unei şcoli incluzive, a nediscriminării, toleranței, diversităţii şi educației multiculturale.

Acțiuni:

A1. Restructurarea modulului psihopedagogic şi a metologiei de efectuare a practicii pedagogice oferite de universităţi în formarea iniţială a cadrelor didactice

A2. Restructurarea procesului de elaborare, implementare şi evaluare a cursurilor de formare continuă

A3. Introducerea unui pachet standard minimal obligatoriu  de formare continuă la nivelul tuturor CCD-urilor de cursuri pe teme legate de non-discriminare, egalitate de șanse, multiculturalitate și educație incluzivă

 

Acţiunea 1. Restructurarea modulului psihopedagogic şi a metologiei de efectuare a practicii pedagogice oferite de universităţi în formarea iniţială a cadrelor didactice
Responsabil:- Structură instituţională: DGIS şi DGETSPP- Persoană/poziţie: Secretar de Stat Alte structuri implicate:- Conferinţa Rectorilor, Universităţi, ARACIS şi  ARACIP Beneficiari direcți ai activităţii- studenţi- cadre didactice Relaţie cu alte iniţiative- Planurile de învăţământ tip Bologna- Statutul cadrului didactic-mentor
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Constituirea şi funcţionarea unui grup de lucru (GL) comun de restructurare a modulului psihopedagogic GL va fi alcătuit din specialişti din mediul învăţământului universitar şi preuniversitar.Realizarea unui curriculum standardizat al modulului psihopedagogic, însoţit de o metologie (să conţină referiri şi la ID)  care să ţină cont de necesităţile contextului actual de formare iniţială/perfecţionare Bugetul MECI- costuri organizare sesiuni de lucru (15 pers x 5 întâlniri x 2 zile x 150 Eur, approx 22500 Eur)Sau, includerea în proiecte FSE ianuarie – iunie 2010
  1. Cantitativi:

-      1 curricululm

-      5 întâlniri

-      15 experţi angrenaţi

-      1 metodologie

  1. Calitativi

-      structura disciplinelor reflectă nevoile şi principiile educaţiei incluzive

-ordinul de constituire a Grupului de Lucru-lista membrilor-procese verbale-minute-rapoartele de activitate

-curriculum şi metodologie

Secretar de Stat Învăţământ UniversitarDGIS şi DGETSPP
2.  Elaborarea unui act normativ care să statueze implementarea noului curriculum şi a metodologiei specifice Secretarul de Stat al învăţământului Universitar va propune emiterea unui Ordin Ministerial Nu necesită alocări bugetare iulie 2010 -      Ordin Ministru emis Secretar de Stat Învăţământ UniversitarDGIS şi DGETSPP
3. Formarea profesorilor mentori de practică pedagogică Cursuri de formare în centrele universitare Alocare bugetară anuală, buget MECI –  universităţi/ISJ/ CCD sau, includerea în proiecte FSE iulie-decembrie 2010, apoi anual Cantitativi:-      70% din mentorii existenţi formaţi în primul an-      nr. suporturi de curs-      nr. sesiuni de formare-      % de participare

-      % de absolvire

Calitativi:

-      evaluări pozitive ale participanţilor la cursuri

-      evaluările studenţilor mentoraţi

-      feedback-ul elevilor de la clasa mentorului

-lista de participanţi-suporturile de curs- portofoliul mentorului şi a studentului-cataloage-chestionare de evaluare

-fişe de feedback

-Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic din cadrul Universităţilor-ISJ-uri: Inspectorul de formare continuă.-metodiști
Acţiunea 2. Restructurarea procesului de elaborare, implementare şi evaluare a cursurilor de formare continuă
Responsabil:- Structură instituţională: Direcţia de Formare Continuă MECI- Persoană/poziţie: Director Alte structuri implicate:-CNFP , ARACIP, ISE, CCD, furnizori de formare în educaţie, Departamente de Formare a Personalului Didactic – Universităţi Beneficiari direcți ai activităţii- CCD-cadre didactice-formatori-furnizori de formare în educaţie Relaţie cu alte iniţiativeMetodologia CNFP
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Constituirea şi funcţionarea unui grup de lucru comun pentru dezvoltarea şi evaluarea cursurilor de formare continuă GL va fi alcătuit din specialişti în domeniul formării continue a cadrelor didacticeGL va revizui metodologia (simplificarea acreditării cursurilor de formare propuse de CCD şi CJRAE, pentru a răspunde unei nevoi stringente de formare a cadrelor didactice) aplicată de CNFP și va elabora o propunere de sistem de dezvoltare şi evaluare a cursurilor de formare continuă care să țină cont de principiile educației incluzive Bugetul MECI- costuri organizare sesiuni de lucruSau, includerea în proiecte FSE februarie – martie 2010 Cantitativi:-      1 sistem de dezvoltare şi evaluare (indicatori de performanţă şi progres, etc)-      5 întâlniri-      15 experţi angrenaţiCalitativi

- sistem de dezvoltare și evaluare a cursurilor adaptat principiilor școlii incluzive

-ordinul de constituire a GL-lista membrilor-procese vb-minute-rapoartele de activ.

-curriculum

Director Direcţia de Formare Continua MECI
2. Elaborarea unui act normativ care să statueze implementarea sistemului de dezvoltare și evaluare a cursurilor de formare Actul normativ, sub forma unui ordin ministerial va fi elaborat și adoptat Nu sunt necesare resurse aprilie – mai 2010 Act normativ adoptat Documente de lucru Director Direcția de Formare Continuă MECIMinistru MECI
3.  Corelarea managementului formării continue la nivelul unităţilor școlare cu strategiile locale, județene și naționale Realizarea unei analize de nevoi pentru formare la nivelul unităților școlare.Includerea în strategiile județene a necesităților de formare și centralizarea acestora la nivel național. Concretizarea acestor nevoi de formare în oferte cuprinse în progrmele de formare ale CCD Bugetul MECI-surse externe: FSE, UNICEF, REF etc -anual, începând cu anul şcolar 2010-2011 - analize de nevoi de formare la nivelul tuturor şcolilor, ISJ, CCD şi Universităţi- oferta de formare a CCD şi ISJ Centralizare la nivel național -ISJ- CCD- Direcția de Formare Continuă
4. Realizarea unei baze de date a formatorilor la nivel naţional,  judeţean, regional Constituirea unei baze de date la nivel național cu formatorii, pe domenii de expertiză, nivel de pregătire, etc.Baza de date va putea fi inclusă în BDNE. -buget CNFP, BDNE Start iunie 2010, actualizare permanentă- Cantitativi:-bază unică de date la nivel naţionalCalitativi:- date la zi cu privire la resursele de formare disponibibile -pagina web-BDNE CNFPBDNE
Acţiunea 3. Introducerea unui pachet standard minimal obligatoriu  de formare continuă la nivelul tuturor CCD-lor de cursuri pe teme legate de non-discriminare, egalitate de șanse, interculturalitate și educație incluzivă
Responsabil:- Structură instituţională: Direcția de Formare Continuă- Persoană/poziţie: Director Alte structuri implicate:- CNFP , ARACIP, ISE, CCD, furnizori de formare în educație Beneficiari direcți ai activităţii- CCD-cadre didactice-formatori-furnizori de formare în educaţie

 

Relaţie cu alte iniţiative-domeniile tematice prioritare existente
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Constituirea și funcționarea unui grup de lucru comun de realizare a pachetului standard de formare, care să facă trecerea de la aptitudinea la competenţa pedagogică GL va fi alcătuit din specialişti în domeniul formării, educației incluziveScopul: realizarea unui pachet standard de formare continuă Bugetul MECI- costuri organizare sesiuni de lucru (15 pers x 5 intalniri x 2 zile x 150 Eur, approx 22500 Eur)Sau, includerea în proiecte FSE ianuarie – iunie 2010 -      1 raport cu domeniile tematice-      5 întâlniri-      15 experţi angrenaţi-      1 Ordin al Ministrului -ordinul de constituire a GL-lista membrilor-procese vb-minuta-rapoartele de activ. Direcția de Formare Continuă
2. Elaborarea unui act normativ prin care să se adopte pachetul standard de formare Actul normativ, sub forma unui ordin ministerial va fi elaborat și adoptat.Actul normativ trebuie să conţină şi forme de „motivare” prin care să se asigure participarea cadrelor didactice la aceste cursuri de formare. Nu sunt necesare resurse iulie – septembrie 2010 -      Act normativ adoptat Documente de lucru Director Direcția de Formare Continuă MECIMinistru MECI
3.  Dezvoltarea unor cursuri standard de formare – non-discriminare, egalitate de șanse, interculturalitate și educație incluzivă Dezvoltarea de către fiecare CCD a unor cursuri de formare privind domeniile prioritare care saăreprezinte min 15 % din totalul cursurilor de formare. Bugetul CCD iunie – septembrie 2010 -     Set de cursuri standard pentru domeniile prioritare-     Minim 15% cursuri formare în domeniile prioritare Documente realizateRapoarte cursuri formareStatistici formare Direcția de Formare ContinuăDirector CCD
Acţiunea 4. Dezvoltarea unui sistem de profesionalizare a formatorilor: formare, evaluare, monitorizare etc care sa activeze în domeniul educaţiei inclusive .
Responsabil:- Structură instituţională: Departamentul de formare din MECI- Persoană/poziţie:  Director Departament Alte structuri implicate:- MMSSF, MECI, CNFP, ANOFM, asociatii cadrelor didactice, ONG-uri, furnizori de formare, etc.. Beneficiari direcți ai activităţiiFormatori si cadre didactice Relaţie cu alte iniţiative
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Formarea unui grup interinstituţional  (MMSSF, MECI, CNFP, ANOFM, etc.) care să definească statutul social, codul deontologic, competenţele comune şi optionale,  sistemul de valori  a formatorului, pentru acreditare/ certificare/evaluare. Trecerea formatorului de la statutul ocupaţional la statutul profesional (obţinerea statutului de profesiune reglementată)Susţinerea înfiinţării unei asociaţii profesionale a formatorilor. Bugetul MECISurse de finanţare externe: FSE, UNICEF, REF, etc. Ianuarie – Octombrie, 2010 -      1 statut profesional-      1 cod deontologic-      1 standard de pregatire profesionala-      1 asociatie infiintata-      Numar de intalniri

 

-     Documente grup lucru Secretarul de stat care coordoneaza activitatea Departamentului de formare din MECI 
2.Initiaţivă legistalivă (OG, HG, lege) iniţiată de MECI pentru aprobarea statutului profesional al formatorului. Va fi elaborat proiectul legislativ şi înaintat structurilor responsabile pentru aprobare. Bugetul MECI Octombrie – Decembrie, 2010 -      1 ordin/lege/HG -     Act normativ Ministru/a MECI
3.Promovarea noilor reglementări în sistemul educaţional. Vor fi elaborate campanii de informare pentru cei interesaţi. Buget  instituţiilor relevante (MECI, MMSSF, asociaţii profesionale, etc.)Surse externe –programe FSE Ianuarie 2011 – permanent -      Număr de campanii de promovare (seminarii, conferinţe, dezbateri, site, afişe, pliante -     Documente elaborate Asociaţii profesionale, Departamentului de formare din MECI


Domeniu Prioritar 4 – CONSOLIDARE INSTITUŢIONALĂ

Sprijinul sistematic al familiilor şi copiilor/adulţilor aparținând grupurilor dezavantajate pentru a rămâne în şcoală până la absolvirea unui ciclu educațional, în vederea asigurării unui statut social/economic/educațional îmbunătăţit, inclusiv prin programe de tip A doua şansă.

Acțiuni:

A1. Colectare de date/analiza de nevoi

A2. Sprijin instituțional pentru consolidarea Centrelor de Resurse pentru Educație Incluzivă și Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională

A3. Organizarea de programe suport și sprijin educațional pentru elevii cu risc de eșec scolar

A4. Revizuirea/extinderea programului „a doua șansă„ în educație – sprijinirea persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul educațional în vederea finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familial

A5. Monitorizare și evaluare a aplicării programelor de educație incluzivă

Acţiunea 1. Analiza de nevoi ale grupurilor dezavantajate
Responsabil:- Structură instituţională:  MECI- Persoană/poziţie: Director DGETSPP Alte structuri implicate:- Direcţia de Informatizare a MECI- Direcţia de Minorități – MECI- ISE, ISJ,CCD,Consiliul Judeţean , Consorţii Regionale, Şcoli- ANR, ONG Beneficiari directi ai acţiunii- copiii (preșcolari/ școlari) ,adulţi și părinți aparținând grupurilor dezavantajate- APL, comunitatea locală Relaţie cu alte iniţiative- analiza de nevoi din cadrul proiectelor PHARE- Baza nationala de date a MECI- rapoarte şi analize privind educaţia pentru grupurile dezavantajate, realizate de diferite ONG  / institutii
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.   Înfiinţarea unui Grup de lucru Grupul de lucru va fi format din experţi din educație și alte domenii Bugetul MECI -      ianuarie 2010 -      OM-      Grup de lucru constituit-      nevoile familiilor și copiilor aparținând grupurilor dezavantajate identificate -      OM-      Proces verbal de constituire-      Metodologie-      Raportul final-      Minutele întâlnirilor

 

DGETSPP
2.Realizarea metodologiei de lucru și elaborarea instrumentelor de colectare a datelor. Metodologia se va realiza cu respectarea prevederilor legale naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal Cuprindere în proiecte FSE -      Februarie 2010 -      Număr de întâlniri-      Metodologie-      Pachetul de instrumente -      Existenţa instrumentelor de analiză-      metodologia DGETSPP
3.Implementarea instrumentelor Colectarea datelor Cuprindere în proiecte FSE -      Martie-octombrie 2010 -      Număr de instrumente aplicate -      BDNE DGETSPP,
4. analizarea datelor privind nevoile  la nivel național. Realizarea raportului national privind nevoile grupurilor defavorizate Cuprindere în proiecte FSE -      Noiembrie-decembrie 2010 -      1 raport privind analiza nevoilor la nivel naţional -      Website MECI-      Newsletter-      etc DGETSPP
Acţiunea 2. Sprijin instituțional pentru consolidarea Centrelor de Resurse pentru Educație Incluzivă și Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională
Responsabil:- Structură instituţională: MECI și MAI- Persoană/poziţie: Alte structuri implicate:-    ISJ-urile-    ANPH, DGPDC-    CREI, CJRAE-    CJ, ONG Beneficiari direcţi ai activităţii-      personalul CREI-      personalul CJRAE Relaţie cu alte iniţiative-      proiectele PHARE
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Revizuirea metodologiei de organizare și funcționare a CREI și CJRAE Constituirea unui grup de lucru format din experți (MECI, MAI, CREI, Consilii Județene, ONG, DGPC).GL va analiza modul de organizare și funcționare a structurilor și va propune modificări pentru o mai bună integrare a principiilor educației incluzive.Modificările vor fi aprobate prin Ordin minsterial. Nu necesită alocări bugetare suplimentare.Resurse umane din partea altor structuri implicate.SauIncludere în proiect FSE  septembrie – decembrie 2010 -      nr. întâlniri GL-      metodologia revizuită-      ordin de modificare a metodologiei de lorganizare și funcționare CREI și CJRAE -      Minute întâlniri GL-      Ordin emis Coordonator CREI și director CJRAEMinistru MECI
2.  Formarea resurselor umane din cadrul CREI/CJRAE în domeniul „incluziunii”/serviciilor educaţionale Se vor organiza la nivelul celor 8 regiuni, cursuri de formare pentru aproximativ 4200 persoane. Vor fi dezvoltate câte 4 module de către MECI în parteneriat cu Consiliile judetene. -      4,5 mil EURfinanţare FSE 2011 – 2012 -      4200 beneficiari ai programului de formare.-      minim 32 de cursuri de formare la nivel național.-      îmbunătățirea calității serviciilor CREI și CJRAE. -      Proiect strategic FSE/AMPOSDRU elaborat și propus de MECI MECI/DGESPP
3. Revizuirea sistemului de identificare/diagnosticare a copiilor cu CES din perspectiva educației incluzive și monitorizarea evoluției din perspectivă  multidisciplinară Înființarea unei comisii formată din experți ai MECI, ANPH, CJRAE, DGPC, MSF, care să facă propuneri de revizuire ale sistemului de indentificare/diagnosticare CES.Propunere sistem revizuit identificare și diagnosticare CES.Aprobare act normativ sistem revizuit. Finanțare FSE 2011-2012 -      nr. întâlniri comisie.-      sistem identificare/diagnosticare CES revizuit -      Metodologie de identificare/diagnosticare-      Act modificare aprobat MECI/DGETSPP
Acţiunea  3. Organizarea de programe suport și sprijin educațional pentru elevii cu risc de eșec şcolar.
Responsabil:- Structură instituţionalăMECI / DGETSPP- Persoană/poziţie Alte structuri implicate:- ISJ- APL- CJRAE- ONG

-CJ

-CCD

Beneficiari direcţi ai activităţii-      elevi, şcoală-      comunitatea locală Relaţie cu alte iniţiative- educație remediala –  PHARE
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Realizarea unei metodologii de organizare și desfășurare a programelor de suport și sprijin educaţional Înfințarea unui grup de lucru format din experți MECI, ISJ, CJRAE, reprezentanți ai școlilor, APL,  ONG, comitete de părinți. Finanțare FSE Ianuarie – martie 2010 -      metodologia aprobată de MECI-      instrumente de selectie a elevilor pentru aceste programe-      sistem de evaluare a progresului elevilor din program metodologia aprobata de MECI -DGETSPP
2.  Formarea cadrelor didactice şi a personalului suport Elaborarea pachetului de formare. Organizarea cursurilor de formarea formatorilor la nivel naţional în stagii de pregătire regională  pentru un număr de 210 formatori.Organizarea cursurilor de formare a cadrelor didactice la nivel judetean. 200 000 EURSurse bugetare FSE şi extrabugetare din fonduri externe Martie 2010- decembrie 2012 -        8 grupe de cursanţi a câte 30 de ore de formare pentru fiecare grupă-        ghidul de formare şi suportul de curs-         8400 cadre didactice-        îmbunătăţirea ofertei de formare a CCD din judeţele participante la program - ghidurile- suportul de curs,- oferta CCD- Lista de participanţi  -      MECI-      CCD-      CJARAE-      ISJ
3.Implementarea PES Se vor identifica resursele umane şi materiale necesare implementarii şi extinderii programului PES De estimat … de către specialiştii – Min. de FinanţePotenţiale surse de finanţare: FSE, bugetul public, surse extra bugetare (ex. REF) 2010-2015 -        numărul de potenţiali beneficiari Baza de date privind nevoile materiale şi umane pentru organizarea PES MECIMAIAPLMFPISJ
Acţiunea4.  Revizuirea/extinderea programului „a doua șansă„ în educație – sprijinirea persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul educațional în vederea finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familiale.
Responsabil:- Structură instituţională: MECI- Persoană/poziţie: Director DGETSPP Alte structuri implicate:-      ISJ-      Unităţile de învăţământ-      APL-      CCD

-      ONG

-      MAI

Beneficiari directi ai activităţii- persoane care nu au finalizat învăţământul obligatoriu Relaţie cu alte iniţiative-      Campanie educație incluzivă PHARE-      SPER
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Evaluarea implementării programului ADS.  Înființarea unui grup de lucru format din experți MECI, MAI, ISJ,  APL,  ONG, ANOFM, care va pregăti un studiu asupra programului ADS.GL va propune planuri revizuite pentru ADS la nivel primar și secundar, precum și modele de oferte de formare profesională adaptate pieței muncii. Proiect finanțare FSE 2011-2012 -      număr de întâlniri GL-      studiu ADS finalizat -      Documente de planificare produse-      Minutele întâlnirilor GL MECI/ DGETSPP
2.Revizuirea metodologiilor de organizare a programelor ADS GL va revizui metodologia de organizare a programelor ADS și va înainta propuneri de îmbunătățire.Adoptare act normativ de revizuire programe ADS. Proiect finanțare FSE 2011-2012 -      nr. întâlniri GL-      propuneri planuri cadru revizuite pentru primar şi secundar-      propuneri ofertă de formare profesională adaptată pieței muncii-      2 metodologii primar/secundar -      Minutele întâlnirilor-      Metodologiile aprobate MECI
3.Campanii de creştere a gradului de conştientizare în vederea prevenirii, reducerii şi corectării fenomenului de abandon şcolar sau de părăsire timpurie a şcolii Realizarea a 2   campanii la nivel național Proiect finanțare FSE 2011 și 2012 -      2 campanii realizate-      Nr. materiale informative diseminate-      Evaluare pre și post campanie -      Rapoarte campanie MECI
4.Formarea cadrelor didactice Organizarea cursurilor de formare a formatorilor la nivel național în stagii de pregătire regională Proiect finanțare FSE 2012-2013 - aproximativ 200 persoane, 40 de ore de formare- ghiduri de formare și suporturi de curs- îmbunătățirea ofertei de formare a CCD din județele participante la program - ghidurile realizate- suporturi de curs- oferta CCD- liste de participanți  -      MECI-      CCD-      ISJ
5.Organizarea unor Comitete Județene de sprijin interinstituţional Încheierea la nivel județean de parteneriate între instituții cu rol în derularea programelor ADS – promovarea ofertei programului,  identificarea nevoilor de formare profesională, asigurarea de subvenții pe perioada pregătirii, consiliere profesională, mediere, inserție pe piața muncii Proiect finanțare FSEAPLAJOFM 2011-2015 - Parteneriat interinstituțional la nivelul fiecărui județ- planuri de acțiune comune- nr. participanți ADS- nr. absolvenților angajați- nr. persoanelor care au continuat studiile; - Acordurile de parteneriat- Documente şcolare- Documente angajare în muncă MECIISJAPLAJOFM
6. Realizarea de materiale suport și achiziții echipamente pentru cursanți/cadre didactice/manageri școlari Elaborarea de materiale suport pentru cursanți pe discipline de studiu.Achiziționarea de echipamente.Elaborarea de ghiduri pentru managerii școlari privind organizarea programului. Proiect finanțare FSE 2011-2015 - 5000 ex. materiale suport adaptate noilor programe pentru cursanţi- nr. reţele de calculatoare- nr. ghiduri de organizare a programului pentru managerii școlari - materiale suport adaptate noilor programe pentru cursanţi- rețele de calculatoare- ghid de organizare a programului pentru managerii şcolari MECIISJ
Acţiunea 5.  Monitorizare și evaluare a aplicării programelor de educație incluzivă
Responsabil:- Structură instituţională: MECI- Persoană/poziţie: Director  DGETSPP Alte structuri implicate:-      ISJ-      CCD-      CJRAE-      ONG

-      APL

Beneficiari direcţi ai activităţii-      MECI-      ISJ Relaţie cu alte iniţiative- BDNE
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1. Elaborare și plan de monitorizare și evaluare și includere în BDNE. Crearea de instrumente de monitorizare și evaluare a intervențiilor de tip școală incluzivă.Act normativ de aprobare. Program finanțare FSE. 2010 -      instrumentele de monitorizare şi evaluare pentru fiecare tip de program-      plan de monitorizare elaborat-      act normativ aprobat -      Instrumente de monitorizare MECI
2. Derularea procesului de monitorizare și evaluare la nivel local/regional/național Aplicarea instrumentelor elaborate pentru colectarea datelor.Eelaborarea rapoartelor anuale de evaluare.Utilizarea datelor pentru elaborarea de planuri corective de actiune și fundamentarea politicilor publice în domeniu Program finanțare FSEBugetul MECI, anual 2011-2015 -      numărul de monitorizări realizate-      număr de rapoarte locale/regionale/naționale pe domenii de activitate-      Fundamentare politici publice pe baza datelor colectate şi actualizarea bazei de date -      Rapoarte de monitorizare şi evaluare MECI

Domeniu Prioritar 5 – COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ

O abordarea proactivă, din partea Ministerului Educaţiei, a problematicii privind grupurile dezavantajate pentru asigurarea coerenţei şi a complementarităţii cu alte servicii publice care pot avea influență asupra sistemului educațional – evidenţa populației, sănătate, social, protecția copilului etc., precum şi aplicarea în mod transparent a principiilor „banii urmează copilul”, „serviciile urmează copilul” ş.a.m.d.

Acțiuni:

A1. Identificarea şi diagnosticarea nevoilor privind sprijinul şi cooperare interinstituțională pentru o educație de calitate/incluzivă

A2. Elaborarea unui set de proceduri standard cu privire la colaborarea eficientă interinstituţională: evidenţa populaţiei (elaborarea actelor de identitate, recensământul populaţiei), sănătate (medic de familie, asistenţă în primul an de viaţă), înscriere la şcoală, semnalarea copiilor în situaţie de risc (abandonului familial, explotării muncii copiilor, delicvenţă juvenilă), social (prestaţii şi servicii sociale) – în vederea asigurării accesului egal la educaţie a grupurilor vulnerabile şi oferirea de servicii sociale integrate

Acţiunea  1. Identificarea şi diagnosticarea nevoilor privind sprijinul şi cooperare interinstituțională pentru o educație de calitate/incluzivă
Responsabil:Responsabil:- Structură instituţională: MECI, CJRAE- Persoană/poziţie: Director  DGETSPP  Alte structuri implicate:-      MAI, MMFPS, MS, ANPDC, ANPH, Ministerul Sănătăţii (prin DSP)-      Structuri asociative ale APL (AcoR, AOR, AMR, UNCJR) (vezi site)-      Poliţia locală, IJP, IGPR-      ONG,

-      Biserici

Beneficiari direcți ai activităţii-      MECI-      ISJ-      Şcoli-      Consiliile Judeţene

 

Relaţie cu alte iniţiative- Recomandările ONU cu privire la protecţia drepturilor copilului, recomandarea 18- Baze de date existente în cadrul ministerelor
Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Colectare date și informații despre grupurile vulnerabile Constituirea unei baze de date comune despre grupuri dezavantajate, la nivelul Observatorului Social.Observatorul Social va trebui sa devină operaţional, prin lege iniţiată de MMFPS (conform Legii  nr. 47/2006  privind sistemul naţional de asistenţă socială).Baza de date să fie în posesia MECI/Prefecturi/CJRAE şi disponibilă permanent instituţiilor partenere. Buget MMFPS,  Observatorul SocialCJRAE (prin finanţare de la Consiliul Judeţean – în urma parteneriatelor centrale cu Ministerele vizate) permanent -      existenţa bazei de date-      indicatorii primari, secundari, terţiari ai incluziunii sociale. -     Lege adoptată pentru funcţionarea Observatorului Social. MMFPSMECI
2.Prelucrarea şi analiza datelor Elaborare de rapoarte periodice cu relevanţă pentru sistemul educaţional. Buget MMFPS,  Observatorul Social periodic -      Indicatorii primari, secundari, terţiari ai incluziunii sociale. -     Rapoarte generate MMFPSMECI
3.Stabilirea unui set de recomandări privind cooperarea interinstituţională pentru fiecare parte interesată Vor decurge responsabilităţi, acţiuni, pentru fiecare instituţie implicată, ţinând cont de interesul primordial al copilului. Bugete instituţii implicate Iunie –  decembrie 2010 -      responsabilităţi (acţiuni, pentru fiecare instituţie implicată) -     Atribuţiile instituţiilor MMFPSMECI

 

Acţiunea 2. Elaborarea unui set de proceduri standard cu privire la colaborarea eficientă interinstituţională: evidenţa populaţiei (elaborarea actelor de identitate, recensământul populaţiei), sănătate (medic de familie, asistenţă în primul an de viaţă), înscriere la şcoală, semnalarea copiilor în situaţie de risc (abandonului familial, explotării muncii copiilor, delicvenţă juvenilă), social (prestaţii şi servicii sociale) – în vederea asigurării accesului egal la educaţie a grupurilor vulnerabile şi oferirea de servicii sociale integrate.
Responsabil:- Structură instituţionala: MECI- Persoană/poziţie Alte structuri implicate:-      MAI, MMFPS, MS, ANPDC, ANPH, Ministerul Sănătăţii (prin DSP);-      Structuri asociative ale APL (ACoR, AOR, AMR, UNCJR)(vezi site)-      CJRAE-      Poliţia Locală, IJP, IGPR

-      ONG, Biserici

Beneficiari direcți ai activităţii- Servicii publice din comunitate- membri comunităţii Relaţie cu alte iniţiative- Comitetele Judeţene de Sprijin din cadrul proiectelor PHARE „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”- Echipele intersectoriale locale coordonate de DGPDC.- Parteneriatele locale de la nivelul şcolilorConsiliile Comunitare Consultative, legea 272

 

Activitate Descriere Bugetare/sursă bugetară Perioadă Indicatori Surse de verificare Responsabil pentru M&E
1.Organizarea unui grup de lucru interministerial, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi ai APL Experţi din ministere, ONG, APL vor fi invitaţi să facă parte din acest grup.Grupul se poate realiza pe structura Comitetului de Pilotaj al programului Phare sau a Comisiei Ministeriale pentru Romi din cadrul MECI. - nu implică costuri iulie – decembrie 2010 -      Nominalizările formale ale instituţiilor-      Expertiza acoperită de membri -      Ordin constituire GL -MECI şi structurile relevante
2. Stabilirea unui Secretariat al Grupului de Lucru Grupul va avea întâlniri periodice. Secretariatul grupului de lucru ar putea fi asigurat de structura actuală UIP.Elaborează ordinea de zi, redactează procesele verbale, asigură comunicarea între membri grupului Resurse umane MECI iulie – august 2010 - secretariatul GL constituit- număr întâlniri de lucru -      Procese verbale întâlniri MECI
3. Elaborarea unui draft de proceduri standard Secretariatul tehnic va colecta propunerile venite din partea structurilor participante şi va elabora un document de lucru.Acest document va fi ulterior circulat pentru trimiterea de observaţii.Editarea unui Manual al Procedurilor/ Set de Proceduri, cu scopul de a facilita intervenţia prin cunoaşterea punctuală a sarcinilor. Resurse umane MECI august – decembrie 2010 -      Numărul de propuneri primite-      Document de lucru elaborat-      Numărul de observaţii primite la draftul documentului -      Documente MECI
4.Testarea Implementarea/revizuirea procedurilor pe un eşantion de judeţe, localităţi, unităţi şcolare ca nivele diferite de testare.Sesiuni de informare cu privire la legislaţie şi Setul de proceduri ce urmează a fi adoptat, adresate reprezentaţilor unităţilor şcolare, a cadrelor didactice. Bugete structuri implicate, nu necesită costuri adiţionale Ianuarie – septembrie  2011 -      Procedurile standard testate la cele trei nivele-      Feedback primit de la cele trei nivele -      documente MECI şi structurile implicate
5.Elaborarea unor acte normative pentru adoptarea unui set de proceduri standard cu privire la colaborarea eficientă interinstituţională Pe baza rezultatelor testării, grupul de lucru va realiza un act normativ sau un set de acte normative care să statueze colaborarea interinsituţională. Bugete structuri implicate, nu necesită costuri adiţionale Octombrie 2011 – februarie 2012 -      Acte normative adoptate-      Ordin comun al mai multor ministere şi servicii -      documente MECI şi structurile implicate

Anexa 1

 

 

 

 

I. România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

 

(Art.1 (3), Constituţia României)

 

II.  “Cetăţenii României, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi de orice alt criteriu.

Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi

Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin recunoaşterea, în condiţiile prezentei legi, a rezultatelor învăţării non-formale şi informale realizate în afara sistemului naţional de învăţământ.

Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) au dreptul de a studia în unităţi şi instituţii de învăţământ furnizoare de educaţie corespunzătoare altui sistem de învăţământ decât cel

naţional, recunoscut şi funcţionând pe teritoriul României.”

(Art.9, alin (1), (3), (4), (5) Legea educaţiei naţionale, 2009)

 

III. „…şcolile trebuie să primească pe toţi copiii indiferent de condiţia lor fizică, intelectuală, socială, afectivă, lingvistică sau de orice natură. Trebuie deci să fie incluşi copii cu dizabilităţi şi copii talentaţi, copii ai străzii şi copii care muncesc, copii proveniţi din zone izolate, din populaţii nomade sau care aparţin minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale şi copii care provin din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate…Principiul fundamental al şcolii incluzive este că toţi copiii trebuie să înveţe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultăţile pe care aceştia le pot avea sau de diferenţele care pot exista între ei. Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite ale elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învăţare cât şi a unor ritmuri diferite şi asigurând o educaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor şi parteneriatelor cu comunităţile din care fac parte.”

 

(Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind educaţia pentru nevoi speciale, UNESCO 1994 ).

III. România a ratificat CNUDC în 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede că: „Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului de faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului faţă de părinţi, propria sa identitate culturală, limbă şi faţă de propriile sale valori. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării la maximum a potenţialului copilului în ceea ce priveşte personalitatea, talentele şi abilităţile mentale şi fizice.”

 

(Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului – CNUDC)

 

 

IV. România a ratificat Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie în 1964. Convenţia este cel mai relevant şi cel mai puţin cunoscut instrument care se referă la segregarea la nivelul şcolii. Aceasta interzice în mod expres „stabilirea şi menţinerea unor sisteme sau instituţii educaţionale separate pentru persoane sau grupuri de persoane.” CDE interzice şi „limitarea unei persoane sau a unui grup de persoane la o educaţie de un standard inferior.” CDE permite în mod expres existenţa unor şcoli „separate, dar egale”, segregate în funcţie de sex, ca şi menţinerea unor şcoli separate pe motive religioase sau lingvistice, dacă frecventarea acestor şcoli este opţională şi voluntară.

 

(Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie, 1964)

Anexa 2 (secţiune in lucru, maxim o pagina, sintetic, dupa finalizarea conferintei finale)

 

 

Concluzii şi Recomandări esenţiale ale Studiului de Impact

 

 

 

Concluzii Recomandări Domeniu prioritar nr. …

 

 

 

 


[1] UNESCO Guidelines for inclusion. Ensuring Access to educaţion for All. Paris, UNESCO, 2005, p. 13

[2] Art.26 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului

[3] Art. 13 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale

[4] Art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice

[5] A se vedea in acest sens Notificarea 29323 din 20 aprilie 2004,privind combaterea segregarii copiilor romi in educaţie, Ordinul Ministrului 1529 din 18 iulie 2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional, Ordinul Ministrului 1540 din 19 iulie 2007  privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi, Ordinul Ministrului 3774 din 22 aprilie 2008 privind aprobarea programei scolare pentru disciplina optională „Educatie interculturală” (curriculum la decizia scolii pentru învătământul gimnazial) si a programei scolare revizuite pentru disciplina optională „Drepturile omului” (curriculum la decizia scolii pentru liceu)

[6] Grupurile vulnerabile sunt conform memorandumului Comun privind Incluziunea (JIM): Copilul în situaţii de risc ridicat; Tinerii de peste 18 ani fără familie; Persoanele cu dizabilităţi; Persoane aparţinând populaţiei de etnie romă aflate în situaţii de risc ridicat; Vârstnicii în situaţie de risc ridicat; Persoane fără adăpost

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s